Poveștile sportului constănțean. Performanțe și eroi care au scris istoria

279

Articole de la același autor

Constanța are o tradiție extraordinară în ceea ce privește activitatea sportivă. Poveștile, unele datând de mai bine de un secol, sunt depănate, pentru cititorii "Cuget Liber", de venerabilul profesor Traian Petcu, atlet veteran și, totodată, veritabilă enciclopedie, ajuns la vârsta de 94 de ani. În episodul de astăzi, facem referire la luptele constănțene, în perioada anilor 1957-1967. 


Mărirea și decăderea Asociației Sportive Marina 


Pe plan național, conduce activitatea de educație fizică și sport U.C.F.S.-ul. 


În anul 1957, intră în Divizia A echipa de lupte greco-romane a AS Marina Constanța. Aceasta activează până în anul 1959 inclusiv, impunându-se în primele șase echipe din țară. În toamna lui 1959, se desființează clubul și inclusiv echipa. 


Astfel, se stinge un frumos centru de lupte de pe teritoriul Dobrogei. Din echipă, au făcut parte sportivi cu renume, cum ar fi Ion Vaideș, Ion Marinache, Iosif Szabo, Ion Bobei (devenit mai târziu secretar tehnic al F.R.L.), Dumitru Crăciun, multiplu campion național, maestru al sportului, component al lotului național, Gheorghe Marinescu, maestru al sportului, multiplu campion național, component al lotului național. Antrenorul acestei echipe a fost Mihai Cioroiu. 


Anii ’60, perioadă de dezvoltare 


În anul 1960, se ridică pe teritoriul Dobrogei două talente cu rezultate bune interne și internaționale: Dumitru Nicolae, la Medgidia, și Dumitru Bacalu, la Tulcea. 


În anul 1961, echipa de lupte Flamura Roșie din Tulcea intră în Divizia A cu luptele greco-romane. În aceeași perioadă, la Medgidia activează, în Divizia B, echipa de lupte libere. 


În anii următori, odată cu dezvoltarea economiei, mișcarea sportivă a căpătat în România un tot mai mare caracter de masă, iar Uniunea de cultură fizică și sport a devenit o largă organizație obștească, obținând în activitatea sa o seamă de rezultate pozitive. 


Un număr din ce în ce mai important de oameni, îndeosebi tineri, practică educația fizică și sportul, participă la numeroase competiții sportive cu caracter de masă. Sportul de performanță se dezvoltă continuu, obținând rezultate de valoare atât în întrecerile interne, cât și în cele internaționale. 


U.C.F.S-.-ul și Ministerul Învățământului și Culturii se ocupă de pregătirea profesorilor de educație fizică și a antrenorilor. În plus, sunt formați mii și mii de instructori voluntari din rândurile cunoscătorilor sportului, care se implică în organizarea și instruirea sportivă a populației. 


Intră în scenă Constantin Ofițerescu 


În anul 1964, F.R.L. cuprinde în planul de măsuri dezvoltarea luptelor în țară prin înființarea de noi secții, la Bacău, Suceava și în regiunea Dobrogea. În urma adunării generale a F.R.L. din anul 1964, în care s-a analizat activitatea secțiilor de lupte din cadrul asociațiilor sportive și a cluburilor din țară, a reieșit că în anumite centre, dezvoltate economic și social, luptele nu sunt practicate. În cadrul acestei reuniuni, s-a hotărât ca antrenorul Constantin Ofițerescu să fie transferat de la Rulmentul Brașov la Constanța, pentru înființarea și dezvoltarea luptelor în cadrul Asociației Sportive Energia. 


Începutul formării secțiilor de lupte a fost destul de greu, întâmpinându-se diverse obstacole, de ordin organizatoric în special. Pe de o parte, pentru că nu era formată o concepție despre utilitatea practicării luptelor, frumusețea mișcării, execuției, dezvoltarea calităților motrice; pe de altă parte, luptele erau o ramură de sport în care nu se puteau face demonstrații în cadrul altor competiții, din cauza lipsei materialelor (saltelelor) și a sălilor. De asemenea, lipseau și cadrele de specialitate, în această perioadă existând un singur profesor de educație fizică cu specialitatea lupte: Mircea Nicolau, inspector al secției de învățământ, alături de antrenorul Constantin Ofițerescu. 


Acest sport nu era prevăzut în programa de educație fizică și nu existau nici asociații sportive și nici cluburi profilate pe această ramură sportivă. Greutățile au continuat prin lipsa unei săli de antrenament, a saltelelor, a prelatei, a manechinelor, precum și a echipamentului sportiv. 


Din cele peste 20 de școli generale, 4 licee și 4 școli profesionale, au fost preselecționați, cu sprijinul profesorului Mircea Nicolau și a altor profesori de educație fizică, un număr de peste 1.500 de elevi dornici de a se afirma ca sportivi luptători. Dintre aceștia, au fost selecționați 200 de elevi. Prin înțelegerea antrenorilor Ion Cristian (volei), Emanoil Răducanu (baschet), I. Baltă (gimnastică), Constantin Craiu și Ion Veliciu (atletism), i s-a creat și antrenorului Constantin Ofițerescu posibilitatea de a-și desfășura procesul instructiv-educativ într-un colț al sălii din strada Flămânda. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.0379 secunde