O strategie controversată! Hai la Rio cu luptători străini, "vopsiți" în tricolor

Așa cum vă promiteam continuăm să aducem în atenția opiniei publice aspecte din culisele luptelor românești. Pentru astăzi, subiectul central al analizei îl constituie politica de "transferuri" a federației române de specialitate. 

Vremurile în care România făcea senzație în marile competiții de lupte ale lumii au apus de mult. Imnul țării noastre nu s-a mai auzit la o ediție de JO tocmai din 1988, când, în Coreea, la Seul, Vasile Pușcașu cucerea aurul olimpic la lupte libere, categoria 100 kg. Patru ani mai târziu, la JO de la Barcelona, Ioan Grigoraș (lupte greco-romane, categ. 130 kg) își adjudeca medalia de bronz, fără a bănui că va deveni, din păcate, ultimul român care urcă pe podiumul olimpic. De atunci și până astăzi, vid de performanță… 

Această tristă realitate este generată de o serie de factori. Sunt binecunoscuți de către slujitorii și suporterii sportului pe saltea, pornind de la lipsa de finanțare și reducerea drastică a ariei de selecție și ajungând la disputele interne și interesele meschine. 

În acest context cenușiu, ceva trebuia făcut, erau decizii de luat, iar Federația Română de Lupte a inclus în strategia de acțiune și politica transferurilor. Astfel, au fost "înregimentați", în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Rio, trei sportivi străini - Kateryna Sassa, Kateryna Zhydachevska (ambele din Ucraina, lupte feminin) și Albert Saritov (Rusia, lupte libere) -, cărora Guvernul le-a acordat cetățenia română. 

Raționamentul șefilor FRL este, probabil, următorul: România nu a mai luat o medalie olimpică de 24 de ani. Cu ce avem acum în "curte", slabe (spre nule) șanse de podium. Importăm străini. Dacă aceștia aduc o medalie, suntem mari! Avem ce raporta, ne asigurăm finanțarea. 

Dragi cititori, concluziile le trageți singuri… 

Personal, nu apreciez această strategie, iar ca fost profesor îi acord nota 3. Dar cum opinia mea nu este importantă în această ecuație, m-am gândit să cer punctul de vedere al mai multor tehnicieni. Toți antrenorii cu care am discutat s-au arătat nemulțumiți, chiar indignați de această politică. 

Redau, în rândurile următoare, povestea unuia dintre cei mai galonați antrenori de lupte din România, Matefi Arpad, care a trăit recent o experiență halucinantă. 

"În calitate de antrenor emerit, cu activitate desfășurată la CSM Sfântu Gheorghe, spun că nu este bine ceea ce se întâmplă în luptele românești. Se aduc tehnicieni străini la loturi, în timp ce antrenorii români sunt trecuți pe linie moartă, sunt naturalizați sportivi străini, totul în goana după rezultate. Nu se construiește ceva durabil. Sunt interese de grup și vă dau un exemplu. Pe sportiva mea Krista Incze a vrut-o Steaua, însă eu nu am fost de acord. În discuții a intervenit un om foarte important din federație, care, lovindu-se de refuzul meu, mi-a spus verde-n față: «Maestre, de astăzi nici nu vă mai salut!». Din acel moment, fata a avut de suferit. Nu a mai fost dusă la Europenele Under 23, sub pretextul că nu e pregătită, iar la Europenele de juniori de la București a cucerit medalia de aur. Așa de nepregătită a fost! Nu îmi este teamă să vorbesc. În spatele meu sunt 45 de ani de muncă pe saltea, 26 medalii mondiale și europene și un loc 5 la Jocurile Olimpice. Mai putea fi o medalie pentru România la CE U23, dar au fost alte interese. Celui care mi-a spus că nu mă mai salută i-am replicat: «Ești acum pe un cal mare, să vezi cum va fi când vei coborî de pe el. Eu tot antrenor emerit rămân!»", a declarat, pentru "Cuget Liber", antrenorul Matefi Arpad. 

Vom urmări cu mare atenție acest fenomen și se pare că lucruri extrem de interesante vor ieși la suprafață. Dintr-o ediție viitoare, nu va lipsi nici reacția FRL.