Revenim asupra subiectului handbal feminin și, după ce am dedicat o serie anterioară de articole modului în care a fost preluată baza Hidrotehnica de către UMC, vom prezenta în ediția de astăzi "performanțele" echipei CSU Neptun.
Într-o obscură divizie secundă, în care, cu chiu cu vai, s-au înscris 11 echipe, CSU Neptun se zbate în chin și suferință. Formația constănțeană a pornit în noua stagiune cu Florin Cazan pe bancă, antrenor care, după doar câteva etape, și-a dat demisia, nemulțumit de "subțirimea" lotului pe care îl are la dispoziție. În locul său, a fost instalat Cristian Bărbulescu, tehnician care, logic, nu putea și nici nu va putea face minuni peste noapte.
În consecință, echipa constănțeană s-a instalat pe locul 9, cu 6 puncte, tot atâtea câte a acumulat și ocupanta poziției a 10-a, CSU Târgoviște. "Lanterna" este deținută de ASC Șc. 181 SSP București, cu pasiv la punctaj (-8), iar mai jos de atât nu mai există nimic. Din DA nu retrogradează nimeni.
Cel mai dureros lucru este că această echipă nu are nicio perspectivă, nicio posibilitate de progres. Am asistat personal la câteva partide ale Neptunului disputate în Sala Sporturilor, iar ceea ce am văzut nu se poate numi handbal. Mai degrabă… circ! Greșeli elementare de prindere-pasare a balonului, erori de poziționare în teren, o condiție fizică precară și multe alte stângăcii care nu au ce căuta în bagajul de cunoștințe ale unei jucătoare de handbal, fie ea și la început de carieră. Opinia mi-a fost confirmată de o serie de specialiști ai handbalului feminin (nu-i mai nominalizez acum, îi știe toată lumea), antrenori sau conducători de cluburi prin mâna cărora au trecut generații și generații de sportivi.
Așadar, am susținut că această echipă, în formula actuală, nu are nicio șansă de progres și tare mult aș vrea să fiu contrazis, în câțiva ani, prin rezultate. Nu musai promovare, pentru că, la cât de slab este campionatul, cu 2-3 "plombe" s-ar putea ataca podiumul, ci aș dori să văd din nou o Ionela Gârcă sau o Mihaela Pîrîianu. "Când or zbura porcii", spunea un hâtru… și nu era departe de adevăr!
Tot ca o părere personală, banii care se "toacă" actualmente cu CSU Neptun sunt aruncați pe fereastră. Bine că fondurile alocate de Consiliul Județean, cei 700.000 de lei, despre care s-a crezut la început că vor ajunge la echipă, sunt îndreptați către altceva: către acțiuni de selecție, competiții pentru copii, echipament Kempa pentru copii etc.
Un model de AȘA NU!
Că tot veni vorba de copii, permiteți-mi să ofer un sfat pentru… conducătorii CSU Neptun. Și când îl ofer, să știți că am o mare strângere de inimă: nu mai aduceți copiii la sală! Ceea ce văd acești copii nu este un model. Sau poate un model de AȘA NU! Țin minte discuțiile pe care le aveam cu regretatul profesor Mihail Făgărășan, care ne povestea faptul că, în urmă cu 3-4 decenii, în curtea CSS 1 veneau campionii mondiali, iar juniorii clubului asistau la antrenamentele și jocurile lor. Își făceau imediat idoli, iar pregătirea lor ulterioară avea să poarte amprenta acestei experiențe. Ceea ce, în anul de grație 2015, nu mai este cazul.
O viziune diferită
Firesc, trebuie să prezentăm și punctul de vedere al conducerii CSU Neptun, mai exact al directorului executiv Silviu Băiceanu, omul care nu dă socoteală decât la nivel ministerial.
"Obiectivul echipei pentru sezonul 2015-2016 este clasarea între locurile 5-8. Din Divizia A nu se retrogradează, așa că nu există niciun pericol că nu vom activa și la anul. În 2-3 de ani, vrem să creăm un nucleu de jucătoare pe cât posibil din zona orașului Constanța, cu care să atacăm o promovare în prima ligă. Majoritatea jucătoarelor de la noi din echipă provin din pepiniera proprie, de la CSS 1, cu care avem o colaborare bună. Fetele au fost puțin bulversate și de schimbările avute în ultima perioadă, dar văd că acum răspund foarte bine la liniile trasate de conducerea tehnică și mă bucur de acest lucru", declara, recent, într-o conferință de presă, Silviu Băiceanu.
Câtă pricepere are fostul handbalist în a conduce un club, rămâne de văzut. Iubitorii handbalului feminin pun însă niște întrebări. Este capabil Băiceanu să atragă bani pentru echipă? (Dar bani privați, nu "coadă" la Ministerul Educației, Consiliul Local sau Consiliul Județean? Pentru că Universitatea Maritimă nu are de-a face cu handbalul feminin). Este capabil Băiceanu să creeze și să întrețină o atmosferă propice performanței la echipă? Să elimine tensiunile și incer-titudinile? Să găsească resursele moti-vante pentru jucătoare și antrenori deopotrivă? Este capabil Băiceanu să dezvolte relații de colaborare cu federații, ministere, cu administrația locală sau firme-partenere? Este capabil Băiceanu să pună la punct o strategie de marketing, generatoare de venituri suplimentare, și de pe urma căreia suporterii să revină în tribune? Și la aceste întrebări, timpul ne va da răspunsul!
