Drumul către aurul mondial universitar

Extrem de emoționată și fericită, sportiva în vârstă de 24 de ani a povestit cum a fost drumul către marea performanță, presărat și cu momente bune, dar și cu momente dificile, așa cum se întâmplă în viața fiecărui sportiv. 

Alina Rotaru s-a îndrăgostit de atletism la vârsta de 7 ani, atunci când o admira pe Gabriela Szabo în reclamele de la televizor. Astfel, și-a propus să-i calce pe urme. A renunțat la dans sportiv și și-a rugat părinții să o ducă pe pista de atletism. Zis și făcut. Viitoarea campioană a ajuns pe pista de atletism a Clubului Sportiv Dinamo București. Datorită faptului că era mai înaltă, Alina a fost îndrumată către probele de săritură în lungime și înălțime. 

"La vârsta de șase ani, părinții mei m-au dat la dansuri sportive. Îmi plăcea foarte mult să dansez, din păcate eram prea înaltă și nu găseam un partener pe măsura mea. Apoi, văzând-o pe Gabi Szabo la televizor, mi-am spus că vreau să devin o campioană ca ea. Am ajuns la atletism la 7 ani, la CS Dinamo, acolo unde m-a pregătit șase luni Cristian Ivan. Pe stadion venea mereu fata domnului antrenor, Mădălina Ivan, și făcea cu grupa ei încălzirea pe muzică, fiind combinația perfectă pentru mine. Așa că domnul Ivan m-a trimis să mă antrenez cu fiica sa. Timp de șapte ani am fost pregătită de Mădălina Ivan. Apoi, la 14 ani, m-am transferat la CS Steaua, sub îndrumarea antrenorului Adrian Ghioroaie, cel care m-a pregătit 7 ani și alături de care am stabilit șase recorduri naționale la înălțime și am cucerit medalie de argint la lungime - Festivalul Olimpic de Tineret 2009, argint la lungime - Jocurile Olimpice de Tineret 2010, argint la lungime - Campionatul European de tineret", a declarat atleta.

Din 2014, aceasta se antrenează cu Mihai Corucle, cel care a ajutat-o să facă trecerea de la tineret la seniori, prag psihologic imposibil pentru mulți dintre atleți.

Totul sau nimic. Campioană după a cincea încercare 

La Taipei, pe o vreme nu tocmai perfectă pentru atletism, ploioasă, dar cu vânt benefic (din spate), Alina a început finala cu o încercare depășită. Săritura era una bună ca lungime, însă nu a fost validată. La fel și următoarea. După cea de-a treia săritură, măsurată la 6,41 m, Alina era pe locul doi. La ultima încercare, plină de încredere și dorință, sare 6,65 m și aduce în România cea de-a doua medalie de aur de la Campionatul Mondial Universitar, după cea a Larisei Iordache, la gimnastică. 

"După prima încercare, am zis că nu are nimic, lungimea era bună, nu aveam de ce se îmi fac griji. A doua încercare a fost din nou depășită, din nou reușisem undeva la 6,40 m. Deci aveam un moral bun. Au fost și niște pauze între sărituri, din cauza festivităților de premiere, dar mi-am regăsit forța psihică. A treia săritură m-a dus pe locul 2 (6,41 m) și am simțit că pot mai mult. La ultima dintre ele, nu mai aveam ce să pierd, așa că am dat totul și am reușit să trec pe prima poziție. Bucuria a fost de nedescris. A fost pentru prima dată când mi-a cântat imnul la o competiție de asemenea calibru", a completat campioana.

A mers la CMU pe un loc suplimentar 

În lista inițială a sportivilor ce urmau să facă deplasarea la Campionatul Mondial Universitar de la Taipei nu își făcuse loc și viitoarea campioană. Situația sa era incertă, din cauza accidentărilor din anul precedent. Ambițioasă de fel, Alina a strâns din dinți și nu a renunțat o clipă la visul său. A fost din ce în ce mai performantă și a obligat Federația Română de Atletism să ceară un loc suplimentar pentru aceasta. 

"Noi, antrenorii, am observat acest progres incredibil al ei și am avut încredere în ea că nu și-a atins limitele. Așa că am făcut demersuri, împreună cu ceilalți antrenori și cu președintele Federației Române de Atletism, Florin Florea, să mai obținem un loc pentru ea din partea Federației Internaționale de Atletism, lucru greu de realizat. Iată că nu ne-am înșelat și Alina a adus atletismului românesc unica medalie de aur", a declarat Alin Larion, antrenor specializare atletism la CS Farul Constanța și prof. univ. dr. în cadrul FEFS.

Vizează o medalie olimpică la Tokyo 2020

Anul 2017 a fost cel mai bun din cariera Alinei Rotaru. Chiar dacă a suferit câteva accidentări la finele anului trecut, a revenit în forță și a reușit sărituri din ce în ce mai bune. În luna august, Alina s-a calificat în prima finală a Campionatului Mondial de atletism de la Londra, în aer liber, acolo unde s-a clasat pe locul 12.

"Anul 2017 a fost unul foarte bun pentru mine. Am reușit să ajung în finala Campionatului Mondial, iar acum am câștigat medalia de aur la Campionatele Mondiale Universitare. Cu siguranță, nu mă voi opri aici. Am din ce în ce mai multă încredere în mine și mi-am stabilit noi ținte de atins. Vreau să mă calific la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020, să ating cei șapte metri și să mă lupt la medalie", a completat Alina Rotaru.