Vremea a luat-o razna! Fenomene extreme, șocuri hidrologice și ipoteze alarmante

Două viscole puternice și ger în luna martie, soare și 15 grade în luna decembrie, ninsoare și ploaie cu praf saharian, de toate acestea am avut parte în această iarnă, la Constanța, una dintre cele mai ciudate din istoria Dobrogei. Și se pare că va trebui să ne obișnuim cu astfel de fenomene extreme, căci meteorologii spun că ele vor fi tot mai dese.

De altfel, ploaia cu praf saharian începe deja să fie tot mai prezentă în oraș, făcându-și apariția cel puțin o dată pe an, primăvara. 

"De vreo trei ani încoace, tot avem astfel de episoade cu transport de praf saharian, care se manifestă prin depuneri la nivelul solului și pe mașini. Este un fenomen care apare, mai nou, în fiecare primăvară, în special în luna martie", explică directorul Centrului Regional de Meteorologie Dobrogea, Marius Coțofan. Iar prognozele de la meteorologi sunt destul de pesimiste.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Meteorologiei, sărbătorite săptămâna trecută, Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, lansează ipoteze alarmante. 

"De-a lungul timpului, evenimente cu impact puternic, precum cicloanele tropicale, precipitațiile abundente, valorile de căldură, secetele, viscolele și temperaturile foarte scăzute au cauzat pierderi de vieți omenești și pagube materiale iar, în prezent, schimbările climatice fac ca intensitatea și frecvența unora dintre aceste fenomene să fie în creștere", explică prof. Petteri Taalas.

Potrivit acestuia, începutul anului 2018 continuă seria dezastrelor produse în anul 2017 cu evenimente de vreme extremă care au făcut numeroase victime și au provocat distrugeri. 

"Anul 2017 a fost unul dintre cei mai calzi trei ani din istorie și cel mai cald an în care nu s-a manifestat fenomenul El Nino. Schimbările climatice pe termen lung cauzate de emisiile de gaze de efect de seră vor face ca, în viitor, planeta noastră să aibă o climă mai caldă, cu mai multe evenimente de vreme extremă și șocuri hidrologice. În mod specific, trebuie să ne pregătim pentru situații meteorologice, climatice și hidrologice extreme, prin punerea la punct a unor sisteme de avertizare timpurie multi-hazard și prin răspunsuri mai bine coordonate. Pentru a facilita realizarea acestor deziderate, OMM va avea în vedere publicarea unei liste cu sistemele de avertizare timpurie multi-hazard, considerată o unealtă practică menită să crească rezistența și adaptabilitatea comunităților", anunță secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale.

Rețele de observații și sisteme de avertizare timpurie

Astfel, primul pas constă în constituirea unei rețele extinse de observații, pe uscat, în aer și pe mare, dar și în spațiul cosmic. Al doilea pas este dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie, care să poată preveni pierderile de vieți omenești și pagubele materiale. 

"Pentru a fi eficiente, sistemele de avertizare timpurie trebuie să implice în mod activ indivizii și comunitățile aflate într-un context de risc generat de hazarde, să faciliteze educarea populației pentru conștientizarea situațiilor de risc, să disemineze mesajele și avertizările în mod eficient și să se asigure că starea de pregătire este permanentă. Acesta este motivul pentru care OMM a lansat o inițiativă pentru înființarea unui sistem de alertare multi-hazard global și standardizat, în colaborare cu Serviciile Meteorologice și Hidrologice Naționale din întreaga lume", mai spune Petteri Taalas.