Vise pierdute pentru totdeauna. Constanţa, în topul sarcinilor la adolescente

Duminică, 17 Ianuarie 2021, 18:20
110
Din lipsă de educaţie, din lipsă de sprijin şi de consiliere medicală, sarcinile la adolescente au devenit un fenomen ciclic, care se repetă de la o generaţie la alta în aceleaşi familii. Iar, judeţul Constanţa este în topul naţional al numărului de fetiţe însărcinate înainte să împlinească 19 ani.

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice. Potrivit unui studiu recent, realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea economică, socială şi de sănătate.

În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor nord-vest şi nord-est, unde creşterea a fost de 11%. În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290, iar vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.

La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, Constanţa se situează în topul judeţelor cu cele mai multe sarcini, fiind raportate 616 cazuri. Iar studiul a mai arătat că fetele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.

„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri şi cu implicarea mai multor instituţii ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educaţie, cel medical, dar şi autorităţile locale trebuie să acţioneze, acordând o atenţie sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilităţile familiilor aflate la risc au crescut”, este de părere Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.



Fără educaţie şi fără planificare familială


Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului şi o corelare a atribuţiilor de acţiune pentru autorităţi în privinţa sănătăţii reproducerii generaţiilor tinere şi a prevenirii sarcinilor la minore.

„Una din şase adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei şi necesitatea unei acţiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenţi, pe canalele de comunicare specifice şi cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora. În ceea ce priveşte Asociaţia SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activităţii de educaţie în comunităţile defavorizate”, precizează Marina Oţelea, unul din autorii studiului.

De altfel, aceştia recomandă şi introducerea în programa şcolară a educaţiei în domeniul sănătăţii, reproducerii şi sexualităţii ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaţionale şi axarea programelor pe valori şi pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.

Este necesară şi reorganizarea serviciilor de planificare familială cu iniţierea unor servicii prietenoase pentru adolescenţi şi tineri şi identificarea posibilităţilor de a reface reţeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenţilor, în general, şi cu prioritate celor defavorizaţi.



Pagina a fost generata in 0.251 secunde