Turismul din România, la cheremul politicienilor. "Schimbarea frecventă produce haos"

 În ultimii 15 ani, la conducerea Ministerului Turismului sau a Autorității Naționale pentru Turism au fost trei miniștri, șase președinți de autoritate națională și mai mulți secretari de stat. Mai mult de atât, structura organizațională s-a schimbat cel puțin de fiecare dată când au avut loc alegeri parlamentare, turismul fiind coordonat ori de o Autoritate Națională pentru Turism, ori de un minister dedicat (ceea ce apreciază toți reprezentanții industriei de profil), ori a aparținut altor ministere (Transporturi, Dezvoltare Regională, Întreprinderi Mici și Mijlocii etc.). Ca o comparație, Austria are același președinte al organizației de turism de peste 12 ani, iar Germania de 18 ani. Nu mai comentăm că aceste organizații au aceeași structură de zeci de ani.

Operatorii din turism consideră că astfel de schimbări dese afectează turismul în general, neexistând o strategie clară și consecventă. "Turismul nu este încă respectat ca o industrie care lasă bani în România. Nu susțin personal un anumit ministru, dar, repet, schimbarea frecventă a interlocutorilor din partea sectorului public produce haos. Imediat ce un ministru începe să cunoască realitățile mediului privat și să comunice mai mult cu reprezentanții acestuia, este schimbat în urma unui algoritm politic sau din alte rațiuni. Avem nevoie de un ministru care să fie în funcție cât se poate de mult și care, firește, să asculte doleanțele și propunerile mediului privat", susține Gheorghe Fodoreanu, președintele Invitation Romania, unul dintre principalii touroperatori români specializați pe incoming.

Exportul de servicii este un sector mai puțin vizibil pentru consumatorii români, însă impactul său se vede, în timp, asupra economiei naționale. "În turism sunt două direcții: banii care ies din țară și banii care intră în țară, prin exportul de servicii. Țara are nevoie de bani, iar incoming-ul înseamnă export de servicii și bani pentru noi toți. Valoarea acestui export este, la ora actuală, de 1,5 miliarde de euro, și subliniez că nu transportăm niciun produs în afara țării, ci vindem ospitalitate, aer, vise, cultură. Ministerul Turismului trebuie să se facă auzit de către Guvern și de către puterea politică și să facă echipă cu reprezentanții mediului de afaceri din turism. Trebuie să se realizeze odată că incoming-ul, deci exportul de servicii, reprezintă o mare șansă pentru dezvoltarea economică a României", adaugă Fodoreanu.