Troglodiții Constanței. Oazele de curățenie, pe cale de dispariție

Pentru unii dintre locuitorii Constanței, civilizația ține doar până la ușa apartamentului, până la poarta casei sau a vilei cu piscină. În teritoriul lor privat funcționează mătura, aspiratorul, cârpa de praf și coșul de gunoi. Pentru ei, doar acolo au înțeles noțiunile de curățenie și igienă. Dincolo de granița intimității domestice, în stradă, în zona tuturor și a nimănui, în spațiul comunitar, se pot comporta ca în grotă.

Pitecantropii și neanderthalienii contemporani nu se obosesc să își transporte gunoaiele la tomberoane, câtă vreme e mult mai simplu să le debarce, de la etaj, pe fereastră, direct în fața blocului. Pentru troglodiții care își construiesc vile cu cârciumă și butic la parter, valea portului e locul ideal pentru a scăpa de molozul din ogradă.

Primitivii Tomisului n-au învățat gestul simplu al aruncării biletului de tramvai la coșul de gunoi, iar autocenzura nu le blochează reflexul de a azvârli mucul de țigară pe șosea, din goana Mercedes-ului. Le este cu totul străin efortul de a ridica, de pe caldarâm, ghemotocul de hârtie sau de a mătura trotuarul din fața casei, iar de s-au ajuns cu buticuri, cârciumi și hoteluri, sar peste gunoaiele vârfuite în fața prăvăliilor fără să le vadă.

Grosolanii, mârlanii, împuțiții au pus stăpânire pe oraș. Geaba plătesc contribuabilii taxe, în zadar administrația locală își face datoria, că pitecantropii refac, peste zi, jegul stradal. Depun atâta râvnă, că nici un regiment de măturători și o flotilă de autogunoiere nu le-ar putea ține piept.

Când se atentează la civilizația și sănătatea orașului, comunitatea are obligația să contraatace. Modalitățile de reacție sunt nenumărate, dar nimic nu are mai mare efect asupra stării de curățenie a urbei decât exemplul personal și luarea atitudinii față de troglodiți. Numai schimbarea mentalităților, educația pot schimba fundamental comportamentul urban și fața orașului.