Brânzeturile sunt considerate alimente sănătoase și ar trebui incluse în dieta zilnică, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Însă, cele mai multe produse de pe piață sunt adevărate otrăvuri, care ne pot distruge sănătatea. În compoziția lor apar mai multe substanțe chimice decât lapte, iar producătorii practică inducerea în eroare a consumatorilor, păcălindu-i cu denumiri sofisticate și prețuri uriașe, mimând calitatea.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din supermarketuri și hipermarketuri 34 de tipuri de brânzeturi, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește denaturarea unor sortimente de brânzeturi cu impact asupra bugetului și sănătății consumatorilor. Analizele realizate de experții APC au scos la iveală că mozzarella este legată cu amidon, deși ar fi trebuit să conțină numai lapte, că brânza maturată este plină de natamicină, un aditiv alimentar cu acțiune antibiotică, că în cașcaval este clorură de calciu, ca potențiator de arome, agent de întărire și acidifiant, și că în unele brânzeturi semi-tari este nitrat de sodiu, aditiv alimentar cancerigen.
Clorură de calciu în cașcavalul din supermarket
Rețeta de cașcaval de odinioară nu pare să mai aibă nicio legătură cu cea după care este făcut cașcavalul din comerț. Acum el conține clorură de calciu, ulei de palmier, amidon, derivați din lapte, gelatină etc. Practic, în cașcavalul pe care îl mâncăm zilnic se regăsește soluție pentru deszăpezirea străzilor, mai exact clorură de calciu.
Cu totul periculoase sunt și lactatele "fără lapte", "brânza de cauciuc" și alte "creații" care, dacă s-ar vinde cu informarea corectă și prețul corect, nimeni nu ar avea ceva împotriva lor. Dar când acest produse sunt vândute ca produse din lapte și sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane și cu infractori care ar trebui aspru pedepsiți.
Mai puțin lapte, mai multe chimicale!
Este de la sine înțeles că pentru obținerea unui kg de brânză de cheag este nevoie de 6 - 10 litri lapte; că manopera și întregul proces de pregătire pentru vânzare, transportul și prezentarea pentru comercializare sunt activități în care lucrează oameni și care costă. Chiar dacă laptele ar fi socotit la un leu pe litru de către fer-mierul care nu are posibilitatea să-l vândă într-o rețea de producție, iar toate activitățile le-ar suporta el și familia sa, kilogramul de brânză ar costa cel puțin 12-15 lei. Dacă însă se adaugă marje de profit minim, nu s-ar putea obține brânză sub 15 lei/kg. Acest calcul simplificat arată că o mare parte a sortimentului de brânzeturi, vândut la prețuri foarte modeste (7-12 lei/kg), nu conține decât puțin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, îndeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigură precipitatului o consistență și proprietăți organoleptice specifice brânzei.
Atenție, la ce cumpărați!
Cum cei mai mulți dintre consumatorii acestor produse nu știu cum este brânza adevărată, se obișnuiesc cu astfel de produse și le cumpără constant, constituind un segment important al pieței brânzeturilor, care asigură profituri însemnate celor ce produc și comercializează astfel de produse și care nu-și fac nicio problemă de conștiință în legătură cu efectele afacerilor lor asupra sănătății consumatorilor. Când nici legea nu este alcătuită corespunzător, iar aplicarea legii se face în spiritul pământului, rămâne puțin loc pentru păstrarea bunei tradiții.
"În ultimii ani asistăm la un proces de denaturare legală a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătorilor onești, proces care a culminat, în unele situații, chiar cu dispariția acestora, cât și la o afectare a intere-selor economice ale consumatorilor, punându-le acestora chiar sănătatea în pericol. În aceste condiții, până când prin intermediul unor legi se va interzice producția și comercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea acestora prin realizarea de studii, care să demaște astfel de practici, astfel încât consumatorii să nu mai achiziționeze produse de o calitate scăzută și cu încărcătură chimică ridicată, fapt ce va duce în cel mai scurt timp la dispariția unor astfel de produse datorită cererii scăzute pentru acestea, nemaiexistând astfel interesul economic din partea unor astfel de producători pentru fabricarea unor astfel de produse", este de părere conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC.
