Raze de speranță pentru urmaşii persecutaţilor etnic. „Am trăit vremuri grele, acești bani ne vor ajuta!“

Sâmbătă, 03 Iulie 2021, 00:01
2067
Într-unul din numerele anterioare ale cotidianului nostru precizam că, de peste două săptămâni, Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Constanţa este asaltată de cetăţeni care vor să îşi depună actele pe Legea nr. 154/2021 și să beneficieze de drepturile bănești pe care aceasta le conferă, începând cu anul viitor. Este vorba de urmașii celor care au suferit persecuții etnice, în perioada anilor 1940-1945.

Aceşti urmaşi, stau, zilnic, cu orele în faţa CJP, iar căldura dogoritoare nu îi ţine deloc la distanţă. Ei vor un singur lucru: să intre în posesia banilor ce li se cuvin conform legii, care îi vor ajuta foarte mult, în condiţia în care unii dintre ei au pensii infime. Având în vedere faptul că de aceste drepturi băneşti se bucură prin prisma a ceea ce au fost şi făcut părinţii lor, fiecare om are în spate o poveste, şi fiecare este la fel de interesantă şi captivantă. Pe L. I., în vârstă de 75 de ani, am cunoscut-o chiar în faţa Casei de Pensii, unde stătea pe o băncuţă, ferită de razele soarelui. Femeia şi-a amintit cu mari emoţii de părinţii săi şi

ne-a mărturisit că tatăl său, turc, s-a născut în anul 1887. Mai târziu, a furat-o pe mama sa, care era o bulgăroaică extrem de frumoasă.

„La acel moment, bunicul s-a dus peste el şi a vrut să o ia înapoi, acasă, pe mama, dar tata nu a vrut să i-o dea. După aceea, ea a născut patru copii în Bulgaria. Ei spuneau că au avut o casă frumoasă, iar în 1942 au fost strămutaţi la Constanţa, urmând ca în 1946 să mă nasc eu. După ce au ajuns pe aceste meleaguri, mama a mai născut trei copii, dar, din păcate, acum, nu au mai rămas decât trei dintre noi, ceilalţi decedând. Eu, de exemplu, aveam trei ani când a murit tata, cel mic câteva luni. Fratele nostru mai mare învăţa foarte bine la şcoală, dar a trebuit să întrerupă cursurile, ca să ne crească pe noi. Totuşi, mai târziu, a urmat facultatea, a lucrat la Direcţia Agricolă, dar l-au luat la partid, pentru că era cel mai bun din generaţia lui. Revenind la prezent, aceşti bani mă vor ajuta mult, mai ales că am şi eu copii, nepoţi, iar soţul mi-a murit”, ne-a declarat femeia.

O altă doamnă, tot septuagenară şi ea, ne-a spus că tatăl său era născut în 1912, exact când a apărut în ţara noastră primul tren, la Turnu Severin. „Eu sunt născută în 1942, deci la 30 de ani distanţă de el. În 1940, părinţii au fost strămutaţi din Bulgaria şi au fost duşi în câmp, la Cocargea. Ei ne-au povestit că ploua cu găleata. Eram copil şi îmi amintesc că am trăit vremuri grele. A fost greu şi după cea de-al Doilea Război Mondial, a fost greu şi în perioada foametei, cu toate că noi aveam nişte părinţi gospodari. Tot atunci, un frate de-al tatălui meu a reuşit să îşi salveze singur viaţa. Era împuşcat în picior, dar s-a târât până la cel mai apropiat spital şi a supravieţuit şi a trăit chiar până la 82 de ani”, este confesiunea unei alte constănţence, beneficiară a Legii 154/2021.

Banii vor fi primiţi după data de 1 ianuarie 2022

Ca cele două doamne, există mulți alți cetățeni care vor beneficia începând cu data de 1 ianuarie 2022 de banii de la stat. Totuși, ei nu sunt nevoiți să se îngrămădească acum, și pe această caniculă, deoarece, indiferent că își depun dosarele în iulie, august sau în următoarele luni, până în decembrie, banii vor fi primiți tot în 2022. Potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Județene de Pensii Constanța, Kristina Mutiș, Legea 154/2021 acordă o serie de beneficii, și în mod special o indemnizație copiilor persoanelor care au fost strămutate în perioada 1940-1945.

„În anul 2000 a apărut Legea 189, care acorda indemnizații și beneficii celor care au făcut parte din schimbul de populație dintre Bulgaria și România, atunci când s-a pierdut Cadrilaterul, partea de sud a Dobrogei. Legea 154 vine, însă, și completează aceste prevederi, în sensul că și copiii persoanelor care au făcut atunci parte din schimbul de populație și care au decedat între timp pot solicita indemnizație de urmaș. Atenţie! Indemnizația se acordă numai copiilor. Desigur, soțiile puteau beneficia de aceste drepturi. Începând cu data de 9 iunie, noi am prezentat pe site-ul instituţiei, inclusiv pe pagina noastră de Facebook, toate informațiile necesare, precum și faptul că dosarele pot fi transmise și prin online sau prin curieri. Ca urmare, nu este necesar ca lumea să se înghesuie, să stea la cozi de la primele ore ale dimineții. Acest act normativ s-a dat tocmai pentru a se evita aglomerația. Mulţi dintre ei pot apela la copii, nepoți să îi ajute să transmită actele pe email. Desigur, am primit solicitări și pe email, iar toată lumea va primi număr de înregistrare. Trebuie doar ca ei să aibă puţină răbdare, pentru că nimeni nu pierde nimic. Pe această cale, le mai transmitem, încă o dată, că documentele nu se trimit în original, ci doar în copie. În plus, este absolut necesar ca ei să precizeze şi un număr de telefon. În acelaşi timp, pot exista, printre actele de strămutare de la arhivă, diferențe de nume, mai ales la doamne, care s-au căsătorit. Avem două categorii de beneficiari: urmași ai căror părinți erau deja în plată cu aceste drepturi sau ai căror părinți au decedat înainte de apariția Legii 189. Aceștia nu au avut cum să beneficieze de aceste drepturi. În acest caz, urmașii fac dovada că părinții au făcut parte din schimbul de populație din septembrie 1940, iar această dovadă se cere la arhivele din București sau Constanța”, a declarat aceasta.

De precizat că acei copii care s-au născut în perioada de strămutare, respectiv septembrie 1940 - martie 1945 primesc 100% indemnizația părintelui decedat, echivalentul sumei de 1.570 lei iar cei născuți după această dată, primesc jumătate din această sumă. 



Pagina a fost generata in 0.3137 secunde