Radiografia sistemului de sănătate. Cum stă România la capitolul spitale și cabinete medicale

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2018, activitatea din sistemul sanitar (public și privat) s-a desfășurat în aproape 62 mii unități sanitare (50 mii de unități sanitare în mediul urban

și 12 mii în mediul rural).

Pe principalele categorii de unități, rețeaua sanitară a dispus în anul 2018 de: 524 spitale, față de 510 spitale în anul 2017; 162 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, față de 124 unități de acest tip în anul 2017; peste 11 mii de cabinete medicale independente de specialitate, cu 303 unități mai multe decât în anul 2017; peste 15 mii de cabinete stomatologice independente, cu 108 unități mai multe decât în anul precedent; aproape 11 mii de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 111 cabinete față de anul 2017.

Rețeaua de laboratoare medicale și rețeaua farmaceutică au înregistrat creșteri față de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6,5 mii laboratoare medicale și laboratoare de tehnică dentară și aproape 10 mii farmacii, drogherii și puncte farmaceutice.

Dintre cele 686 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2018, numai 342 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 265 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Medicina primară

Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive.

Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6,5 mii cabinete comparativ cu 4,4 mii cabinete în mediul rural, în scădere cu 0,1 mii față de anul 2017, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulți locuitori (aparținând populației rezidente) comparativ cu unui cabinet din mediul urban.

Asistența medicală ambulatorie de specialitate

Asistența medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente - parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii - este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcționat 11 mii cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 25 ori mai mic, respectiv, de numai 438 de cabinete. În consecință, numărul de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 21 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

În anul 2018, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,5 cabinete medicale independente de specialitate (0,4 cabinete în 2017) comparativ cu 10,4 cabinete în mediul urban în anul 2018 (10,1 cabinete în anul 2017).

Asistența medicală

cu internare, furnizată

de unitățile sanitare

Cele aproximativ 686 de spitale și unități asimilate spitalelor care au funcționat în anul 2018 au dispus de 133 mii paturi pentru internare continuă (123 mii de paturi în mediul urban și aproape 10 mii de paturi în mediul rural) și 10 mii paturi de spital pentru internare de zi (numai 303 paturi în mediul rural). Spitalele au acordat asistență medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienți internați în regim de spitalizare continuă și 4,0 milioane de pacienți cu internare de zi.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (131 mii paturi, reprezentând 91,6%) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii de paturi (3,5%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

În 2018, durata medie de spitalizare a fost de 7,2 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 9 centre de sănătate (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 6,8 zile/pacient. Pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 151,2 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă în unitățile medico-sociale.

Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-au realizat cu internare continuă, în medie, 118,6 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie 28,3 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

v v v

Din totalul medicilor, o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2018, la fel ca în anul precedent, discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural, au revenit de peste 8 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulți locuitori unui medic dentist și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist, față de mediul urban.