"Oceanic Club" a brevetat un baraj împotriva algelor și îl oferă gratuit instituțiilor locale

Ani de zile, litoralul românesc s-a luptat cu invazia algelor. Autoritățile au ridicat neputincioase din umeri și s-au mulțumit doar să le adune cu excavatorul de pe plajele pline de turiști. În premieră, o organizație de voluntari propune o soluție pentru împiedicarea algelor să ajungă la mal. Mai mult decât atât, sistemul este aproape complet ecologic și este oferit gratuit, autorităților locale din zona riverană Mării Negre. 

Echipa Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin "Oceanic Club", cu sprijinul financiar al unei companii de combustibili, a demarat astă-vară un proiect pilot pentru a opri algele în larg, în-afara zonei de îmbăiere. A fost testat un sistem simplu împotriva depozitelor de alge macrofite, instalându-se un baraj construit chiar de către voluntari.

"Din anul 2007, echipa «Oceanic Club» a propus acest tip de baraj ca și potențială soluție pentru protecția malului și oprirea algelor în zona de larg, acolo unde fie se pot descompune, fără a afecta eco-sistemul și calitatea apei, fie pot fi recoltate de către firmele interesate în utilizarea lor ca sursă în diferite domenii, inclusiv pentru combustibilului biograz", a explicat biologul Răzvan Popescu-Mirceni, președintele societății de explorări.

Soluții eco

Barajul, format din flotori din polistiren, plasă utilizată în construcții și lesturi din dale de beton, a fost instalat în zona golfurilor din stațiunea Eforie Sud, la o adâncime de trei metri, pe o lungime de 100 de metri. "Ulterior, marea ne-a demonstrat că soluția noastră trebuie îmbunătățită și, după prima furtună mai puternică, atunci când dalele s-au desprins și barajul s-a rupt, am făcut unele corecții. Am înlocuit flotorii, căci cei din polistiren se degradau, cu sticle de plastic de doi litri, iar în locul dalelor de piatră am pus alte peturi, de șase litri, pe care i-am umplut cu ciment și resturi de materialele de construcție. De asemenea, plasa, deși era foarte rezistentă, a trebuit schimbată, pentru că avea ochiurile prea dese și era împinsă de apă foarte ușor. Am găsit o variantă însă mult mai scumpă, dar foarte eficientă", a mai adăugat reprezentantul "Oceanic Club".

Brevet la OSIM

Barajul este realizat în mare parte din produse reciclabile. Peturile au fost adunate în două sesiuni, de către voluntarii societății, din pădurile din jurul Constanței. Conform calculelor, costul unui astfel de baraj pe o lungime de un kilometru, incluzând materialele, manopera și transportul ajunge la aproximativ 16.000 de euro.

"Noi am venit cu soluția, am înregistrat-o ca și patent la OSIM și o punem gratuit la dispoziția autorităților", a mai completat Răzvan Popescu-Mirceni.

Mai puține alge

Administrația Bazinală de Apă "Dobrogea Litoral" (ABADL), autoritatea care se ocupă de igienizarea plajelor și adunarea algelor, s-a declarat interesată de sistem și ia în calcul implementarea lui pe tot litoralul românesc.

"Noi am susținut de la început proiectul «Oceanic Club». Vrem să vedem rezultatele și să vedem dacă soluția este una bună și dacă poate fi folosită, având în vedere și costurile pe care le implică", a precizat Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al ABADL.

Conform acestuia, în sezonul estival din acest an au fost colectate de pe plaje 27.000 de tone de alge, cu 18.000 de tone mai puțin decât în 2011.