Obiceiuri de Anul Nou. Ce este bine să faceți astăzi

Ajunul Anului Nou, ca orice zi care precede o mare sărbătoare, fie ea laică sau religioasă, are o mare importanță. Acum este momentul în care ierarhiile se răstoarnă și totul pare permis. "Eliberați de constrângeri, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, oamenii apelează la măștile de urâți, astfel încât toate relele și defectele pot fi date în vileag prin ridicularizarea lor. Sub adăpostul măștilor și al funingii care acoperă chipurile, se credea că participanții la alaiurile cu măști din ajunul Anului Nou erau feriți de duhurile rele și de boli. Printre pitoreștile jocuri cu măști specifice Anului Nou se numără Capra, numită și Turcă, Brezaie, Bouriță sau Cerb, în funcție de zonele etnografice care imprimă acestui joc tradițional o serie de particularități. În aceste jocuri cu măști, principalul și nelipsitul obiect de recuzită îl constituie capul de animal cu coarne și cu cioc de lemn clămpănitor, jucat de un flăcău. Corpul Caprei este împodobit cu fâșii lungi și multicolore de pânză sau cu o pânză înflorată. Din alaiul Caprei fac parte personaje pitorești, interpretate numai de bărbați, precum moșul, baba, țiganul, țiganca, dracul, doctorul, popa. Jocul Caprei este vioi, iar acompaniamentul e asigurat din fluiere, cimpoi sau tarafuri de viori și cobze", a declarat directorul Muzeului de Artă Populară Constanța, Maria Magiru.

Tot în ajunul Anului Nou se mergea cu Plugușorul, obicei structurat după modelul colindelor, dar în care se pune un deosebit accent pe practici agrare de la arat și semănat până la secerat, treierat, măcinat și prepararea pâinii.

În dimineața zilei de Anul Nou, există tradiția ca cei mici să plece la sorcovat. Ei țin în mână mână o "sorcovă" cu care îi ating ritmic pe cei urați în timp ce rostesc un text versificat. Odinioară, sorcova era o simplă crenguță de pom roditor care înforise, după ce fusese pusă la înmugurit în seara de Sfântul Andrei sau de Sfântul Nicolae. Textul Sorcovei, păstrat și acum, când crenguța a fost înlocuită cu un băț împodobit cu flori din hârtie, beteală și poleială, face trimitere la acest obicei: "Să trăiți/ Să-mbătrâniți/ Ca un măr / Ca un păr, / Ca un fir de trandafir".

În expoziția temporară a Muzeului de Artă Populară Constanța dedicată Crăciunului și Anului Nou, se pot vedea măști pitorești lucrate cu măiestrie din materiale naturale: câlți de cânepă, piele, lemn, pene, boabe de fasole, o sorcovă, costume de urâți, dar și Capra.

Un alt obicei pitoresc este Vasilca, practicat în prima zi a Anului Nou, atunci când este prăznuit Sfântul Vasile de Mare, de unde provine și numele. Cu "Vasilca", un cap de porc împodobit cu cercei, mărgele, panglici, flori și verdețuri, se umbla pe la casele celor mai înstăriți. După ce era jucată Vasilca, Silca sau Puiul Sivei, capul de porc era așezat pe masa gazdelor în timp ce se făcea o urare de prosperitate și belșug.

Aducerea în casă a Vasilcăi era de bun agur, deoarece porcul este considerat simbol al norocului, crește fără a da mare bătaie de cap proprietarilor și "merge tot înainte" pentru a-și căuta hrana.