Noua lege a pensiilor nu este privită cu ochi buni! Iată cum va afecta

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 și în anii următori în condițiile în care aceasta conține majorări semnificative ale punctului de pensie în intervalul 2019-2021, arată Comisia Europeană în raportul care conține constatările misiunii de supraveghere consolidată desfășurată în România în 25 septembrie 2019.

Potrivit estimărilor Guvernului de la acel moment, citate de Executivul comunitar, Legea pensiilor va majora cheltuielile guvernamentale cu 0,8% din PIB în 2019, 2,3% în 2020 și 4,9% în 2021, comparativ cu nivelul din 2018. Reprezentanții Ministerului de Finanțe au susținut că strategia fiscală pe următorii ani oferă un spațiu fiscal suficient pentru a acoperi aceste costuri, grație îmbunătățirii colectării taxelor și înghețării cheltuielilor.

"Participanții misiunii au subliniat că este neclar cum noua alege a pensiilor (în special majorarea pensiilor cu 40%) poate fi pusă în aplicare fără modificarea calendarului de implementare. Potrivit Consiliului Fiscal și Băncii Naționale a României, implementarea Legii pensiilor în calendarul prevăzut în lege nu este compatibilă cu menținerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB prevăzută în Tratat", se arată în raportul Comisiei.

Raportul publicat miercuri cuprinde constatările misiunii de supraveghere consolidată desfășurată în România în 25 septembrie 2019. Misiunea a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Echipa misiunii s-a întâlnit cu secretarii de stat din Ministerul de Finanțe, Daniela Pescaru și Tiberiu Valentin Mavrodin, cu președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, cu guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, și cu șeful Consiliului Fiscal al României, Daniel Dăianu.

Conform documentului CE, autoritățile române nu intenționează să ia măsuri ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie 2019 privind corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO).

În luna iunie a acestui an, Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 și 0,7% în 2020.

"Reprezentanții Ministerului de Finanțe au explicat că Guvernul României nu intenționează să realizeze o ajustare structurală în 2019 sau 2020", se arată însă în raportul publicat miercuri.

Potrivit sursei citate, autoritățile române au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 și de asemenea au oferit misiunii Comisiei estimări pe termen mediu. "Țintele de deficit bugetar sunt 2,92% din PIB în 2020, 2,99% din PIB în 2021, 2,74% din PIB în 2022 și 2,40% din PIB în 2023. Reprezentanții Ministerului de Finanțe nu au oferit și țintele de deficit structural dar au explicat că țintele de deficit bugetar sugerează că procesul de ajustare structurală va începe abia în 2022", se precizează în raportul Comisiei.

În opinia Executivului comunitar există riscul ratării țintei de deficit bugetar pe 2019. În perioada ianuarie-august 2019 deficitul public pe cash a fost cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în perioada similară a anului trecut. "Potrivit Consiliului Fiscal, există riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit pe 2019 și chiar a nivelului de referință de 3% din PIB inclusă în Tratat. Acest lucru se datorează supraestimării veniturilor și subestimării cheltuielilor. Consiliul Fiscal estimează că, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare, deficitul bugetar ar putea să se situeze între 3,4% și 3,7% din PIB în 2019", se arată în raportul Comisiei.

România face obiectul unor proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând cu primăvara anului 2017, fiind, de altfel, primul stat membru care a făcut obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative (PAS).

Miercuri, Comisia Europeană a stabilit că România nu a luat nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019 și a propus, în context, adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită pentru a lua măsuri în 2020 în vederea corectării abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu. Conform recomandării revizuite, România trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,4% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2020.