Nepricepere sau dezinteres? Constanța, "certată" cu fondurile europene

Constanța, orașul gri de la malul Mării Negre, pare că stă pe loc. Totul se mișcă cu încetinitorul, doar blocurile apar peste noapte pe foste parcări sau spații verzi. În rest, face și primăria ce poate, cum poate… Fondurile europene, care în alte orașe au schimbat parcurile, au modernizat străzile, au adus tehnologia modernă în mijlocul oamenilor și le-au făcut viața mai ușoară, nu au ajuns încă la Constanța. Sunt pe drum, dacă nu se vor rătăci, așa cum s-au pierdut și alte proiecte importante. 

Am dorit să aflăm chiar de la reprezentanții Primăriei Constanța ce intenții au autoritățile locale pentru a folosi banii pe care Uniunea Europeană îi pune la dispoziție, ce demersuri s-au făcut în anul 2018 și ce planuri sunt pentru 2019. Răspunsul primit a fost incomplet și ambiguu. 

La întrebarea "Câte proiecte și cereri pentru a obține fonduri europene nerambursabile au fost depuse de către Primăria Constanța în anul 2018?", am fost trimiși să ne "lămurim" pe site-ul primăriei, la secțiunea "Proiecte". La adresa indicată, am găsit prezentate 11 proiecte despre care scrie că sunt cu finanțare europeană și sunt depuse spre evaluare. Nu se precizează însă când anume au fost depuse și nici valoarea estimată a acestora. 

Cel mai recent adăugat în secțiune este proiectul "Sensibilizarea opiniei publice cu privire la aspectele legale de dezvoltare și promovarea educației pentru dezvoltare în Uniunea Europeană". Conform prezentării, obiectivul general este de a consolida cunoștințele, participarea și angajamentul cetățenilor UE în lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului și, eventual, pentru a contribui la o schimbare comportamentală către modele de viață durabilă. 

Urmează proiectul pentru achiziționarea de mijloace de transport public - autobuze electrice, cel pentru reabilitarea clădirii Colegiului Național "Mihai Eminescu" și cel pentru restaurarea Muzeului de Artă Populară. La ultimele două, sursa de finanțare este Ministerul Culturii și Identității Naționale. 

De asemenea, în listă, apare proiectul ALT/BAU - Alternative Building Activation Units, ce vizează revitalizarea clădirilor istorice vacante și degradate, prin abordarea proactivă de conectare la administrațiile publice, proprietari, investitori și utilizatori. Apoi, pe listă sunt menționate patru proiecte care ar putea fi finanțate prin Programul Operațional Regional, și care vizează creșterea eficienței energetice a imobilului Teatrului de Stat Constanța, a Școlii Gimnaziale nr. 38 "Dimitrie Cantemir", a Școlii Gimnaziale nr. 17 "Ion Minulescu" și a Școlii nr. 8. 

Ultimele două proiecte depuse spre evaluare se referă la Excelență în sectorul public al Europei de Sud-Est, pentru îmbunătățirea capacității administrative a sectorului public și implementarea unor instrumente moderne de management al calității, și la Dissemination of Good Practices in Municipal Public Relations, pentru construirea de relații între orașele Istanbul, Dubrovnik, Varșovia, Constanța și Budapesta, îmbunătățind în același timp serviciile de relații publice ale autorităților locale oferite locuitorilor. 

La întrebarea "Câte cereri pentru finanțări nerambursabile europene au fost aprobate în anul 2018 și care este stadiul fiecărui proiect în parte?", am fost trimiși să citim tot pe site. 

Am găsit șase proiecte cu finanțare europeană aflate în etapa de precontractare sau contractare. Ultimul adăugat este proiectul Incubator de Afaceri Constanța, care constă în crearea unui incubator de afaceri sectorial, destinat sectorului industriilor creative, într-un imobil cu regim de înălțime subsol, parter, patru etaje și mansardă, în municipiul Constanța, care își propune să devină primul hub regional al comunității antreprenoriale angrenată în sectorul industriilor creative din regiunea Sud-Est și să contribuie la sporirea competitivității regionale, la generarea de inovații și la crearea de noi locuri de muncă, calificate și plătite competitive. 

Un alt proiect inclus este "Cupon pentru WIFI", care promovează accesul gratuit la internet wi-fi în spații publice precum parcurile, piețele și clădirile publice, bibliotecile, centrele de sănătate și muzeele, peste tot în UE. Inițiativa le oferă municipalităților posibilitatea de a solicita un cupon valoric în valoare de 15.000 de euro. Acesta va fi utilizat pentru instalarea de echipamente wi-fi în spațiile publice. 

Pe lista proiectelor aflate în precontractare se află și reabilitarea Școlii Gimnaziale nr. 16 "Marin Ionescu Dobrogianu", creșterea eficienței energetice a imobilului Liceului Teoretic "Ovidius", expoziția de miniaturi din Parcul Tăbăcărie și "We are Europe - Euroscepticism? No Thanks", care contribuie la crearea condițiilor favorabile situațiilor de confruntare, schimb opinii, încurajând multiculturalismul dintre orașele participante. 

În ce privește valoarea fiecărui proiect depus în anul 2018, reprezentanții primăriei spun că acestea nu sunt încă clare. 

"La acest moment, proiectele depuse spre finanțare sunt postate pe site-ul primăriei, dar nu putem oferi informații cu privire la valoarea acestora, întrucât, pe parcursul etapei de evaluare tehnico-financiară, bugetele proiectelor pot suferi modificări. Aceste informații pot fi oferite numai în momentul în care este încheiat contractul de finanțare și bugetul unui proiect este aprobat", spun cei de la primărie. 

Cât despre proiectele în lucru ce urmează să fie depuse în 2019, nici aici nu am primit nimic concret. 

"Pregătirea unor proiecte în vederea depunerii acestora spre finanțare presupune mai multe etape, printre care cea mai importantă este etapa de elaborare a documentației tehnico-economice (studii de teren, audituri energetice, SF-uri/DALI-uri, PT-uri), etapă de care depinde practic fezabilitatea proiectelor ce urmează a fi depuse. Astfel, ținând cont de faptul că această etapă de elaborare a documentației tehnico-economice este condiționată, la rândul ei, de procesul greoi al achizițiilor publice, în curs de derulare, proces ce poate duce la depășirea termenelor limită ale diferitelor axe prioritare din cadrul Programului Operațional Regional 2014 - 2020, nu putem spune în acest moment care sunt proiectele ce vor fi depuse", ni s-a răspuns în documentația semnată de Ani Merlă, directorul executiv al Direcției Programe și Dezvoltare din cadrul Primăriei Constanța. 

Alte 11 proiecte sunt deja în implementare. Este vorba despre Smart City, care include realizarea unui sistem informatic integrat dezvoltat și a unei arhive electronice, Certour II for a better SME Management, pentru sprijinul microîntreprinderilor din turism, prin formarea de manageri și schimburi de experiență, Dezvoltarea turismului cultural, Multi - Modal Optimisation for Road Space in Europe, pentru proiectarea de infrastructură de drumuri, Creșterea capacității administrative a municipiului Constanța prin implementarea de măsuri în domeniul anticorupției, Creșterea capacității administrative a municipiului Constanța prin introducerea și menținerea sistemului de management al calității ISO 9001, Măsuri integrate pentru o viață mai bună, pentru locuitorii din cartierul "Henri Coandă", Snapshot from the borders, Civitas Portis Port, prin care au fost refăcute zonele de Poarta 1 și Poarta 2, Flow, pentru implementarea măsurilor de promovare a mersului pe jos cu bicicleta, și Plan de acțiune privind calitatea aerului. 

Inutil să mai amintim că, pe site-ul Primăriei Constanța, la capitolul proiecte transfrontaliere finalizate apare proiectul "Black Sea Bike - Diversification of the Tourism services in Constanța - Balchik", care presupunea amenajarea a 24 de stații de biciclete în municipiul Constanța, șase stații de biciclete în Balchik, achiziționarea de 390 de biciclete în Constanța și 100 de biciclete în Balchik. În realitate, deși stațiile de biciclete au fost realizate, nicio bicicletă nu a ieșit deocamdată pe șosea și nici nu se știe când. 

În lista proiectelor contractate prin Programul Operațional Regional până la data de 30 septembrie 2018, în județul Constanța, figurează 164. Niciul dintre acestea nu este al Primăriei municipiului Constanța. Sunt însă numeroase proiecte ale unităților administrativ teritoriale ale orașelor Năvodari, Mangalia, Techirghiol, Eforie, Medgidia, chiar și Negru Vodă, unde, cu sprijinul fondurilor, vor fi amenajate spații verzi, însă autoritățile locale din municipiul Constanța nu au, conform listei, niciun proiect contractat. 

În tot acest timp, Primăria Capitalei a anunțat că a depus, în 2018, 13 cereri de finanțare pentru fonduri europene, cu o valoare de 283 de milioane de euro. Cu acești bani, autoritățile din București vor să cumpere tramvaie noi, 100 de tramvaie moderne, 100 de autobuze electrice, să modernizeze o linie de tramvai, să reabiliteze rețeaua RADET, să realizeze un incinerator de deșeuri și să conserve mai multe clădiri de patrimoniu. 

La rândul ei, Primăria Cluj Napoca a făcut public faptul că, în 2018, a depus 39 de proiecte, în valoare de peste 218 milioane de euro. Dintre acestea, 14 au fost deja semnate, cu o valoare nerambursabilă de 479 milioane de lei. Mai mult decât atât, alte 25 de proiecte sunt în evaluare, valoarea lor depășind 100 de milioane de euro. Proiectele vizează amenajări de străzi, de parcuri, modernizarea sistemului de iluminat public, reabilitarea termică a mai multor blocuri din oraș, achiziționarea de autobuze electrice, troleibuze și tramvaie.

 

La Sibiu, autoritățile locale au anunțat recent că au depus 23 de proiecte, valoarea lor fiind de peste 320 de milioane de lei. Din aceste fonduri, o mare parte va fi folosită pentru extinderea clădirilor mai multor școli, dotarea ambulatoriilor de pediatrie, ortopedie, chirurgie etc., creșterea capacității de urgență pediatrică la Spitalul de Pediatrie Sibiu, cumpărarea de 40 de autobuze noi alimentate cu gaz comprimat, a cinci minibuze electrice și realizarea de piste de biciclete. 

Este interesant cum autoritățile locale din aceste orașe nu s-au sfiit să ofere informații concrete și complete, cu valorile proiectelor depuse, pe care cei de la Primăria Constanța spun că nu le pot estima încă. Însă și mai interesant este cum echipele de proiecte din acele primării au reușit să realizeze proiecte importante pentru comunitate, precum amenajări de străzi, piste pentru bicicliști, transport în comun modern, extinderi de școli, alei pietonale, parcuri noi, și așa mai departe, iar Primăria Constanța se laudă cu "sensibilizarea opiniei publice cu privire la aspectele de dezvoltare și promovarea educației", "Excelență în sectorul public" sau "Diseminarea practicilor în relațiile publice ale autorităților locale". 

XXX 

Locuitorii Constanței așteaptă, însă, să vadă schimbări concrete: vor și ei parcuri moderne, vor școli și grădinițe încăpătoare, vor semafoare inteligente, nu un semafor galben, altul negru, vor parcări, vor trotuare fără mașini și fără gropi, vor să aibă pe unde să se plimbe cu bicicleta, vor locuri de joacă pentru copii, vor să vadă că celor care conduc orașul le pasă de calitatea vieții lor.