Nelu Tătaru: Actuala stare de urgență ar putea fi înlocuită, după 15 mai, cu o stare de alertă

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, la 30 aprilie 2020, în timpul unei vizite la Botoșani, că actuala stare de urgență ar putea fi înlocuită, după 15 mai, cu o stare de alertă. El a precizat că o astfel de măsură este necesară pentru a permite autorităților să adopte restricții, dacă lucrurile nu merg în sensul dorit de acestea, informează agerpres.ro.

"Din punctul meu de vedere, trebuie să existe o stare administrativă care să ne permită, la un moment dat, să reintroducem niște restricții dacă lucrurile nu merg așa cum vrem noi", a afirmat Tătaru.

Starea de alertă este o măsură de prevenție instituită la nivel local sau național care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență. Situația de urgență este acel eveniment excepțional, cu caracter non-militar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 21/2004).

Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și se poate institui atât la nivel local și județean cât și la nivel național.

Factorii de risc potențial generatori de situații de urgență, enumerați de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundațiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbușirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbușirile unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).

Măsurile de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).