Mai multe ştiri online:

Muzeul Satului Dobrogean. Ce comori se ascund la Dervent

Ştire online publicată Sâmbătă, 09 Februarie 2019. Autor: Mirabela ȘERBĂNESCU
În cazul în care nu ați ajuns niciodată la Muzeul Satului Dobrogean de la Mănăstirea Dervent, ar trebui s-o faceți. Aici, veți avea ocazia să observați o parte din istoria noastră și cât de bine se conservă arhitectura dobrogeană în spațiul special amenajat de la Mănăstirea Dervent.

Toate acestea constituie concretizarea activității de cercetare științifică a muzeografilor constănțeni și, în același timp, o soluție pentru salvarea unor gospodării tradiționale din sudul și nordul Dobrogei.

Astfel, muzeul organizat ca un autentic sat dobrogean cuprinde principalele tipuri de case și anexe gospodărești din zonă.

Directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru, ne-a declarat că organizarea acestui muzeu pe pământul mănăstirii s-a putut realiza cu sprijinul părintelui stareț Andrei, care a oferit un spațiu special amenajat, în spatele stăreției, la granița cu fluviul Dunărea. Cu sprijinul său, dar și al altor specialiști prezenți la mănăstire (arhitecți, ingineri constructori), s-a reușit, aici, strămutarea unei prime gospodării dintr-o veche așezare a Dobrogei, Oltina, menționată pentru prima dată în defterul de la 1573.

„Casa are temelia zidită din piatră de râu, pereții din chirpici și acoperișul din olană. Este tipul de casă tricelulară cu prispă la fațadă și foișor dispus în ax, reprezentativ pentru așezarea respectivă. Muzeul nostru are în documentarul etnografic mai multe tipuri de case specifice Dobrogei, care ar trebui strămutate pentru organizarea acestui muzeu”, a explicat Maria Magiru.

Ea a mai spus că malul dobrogean al Dunării a constituit dintotdeauna o zonă compactă, românească. Notele unor călători străini care au străbătut Dobrogea în perioada ultimelor trei secole, facilitează, totuși, încercarea de reconstituire a configurației tipologice a vechilor așezări rurale și a gospodăriilor aparținând populației autohtone.

Așa se face că Dobrogea etnografică prezintă un interes deosebit și datorită structurii populației: români, autohtoni sau veniți din celelalte provincii românești, aromâni, turci, tătari, nemți, lipoveni, bulgari, greci, italieni.

În acest context arhitectura tradițională dobrogeană, reprezentată prin locuință și anexele gospodărești, constituie centrul vieții de familie, dar și universul material al locuitorilor de pe aceste meleaguri.

Prispa, element important de arhitectură al casei

Cei care ajung în această zonă vor putea admira locuința bicelulară cu tindă și odaie, dominantă în așezările rurale dobrogene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care în zilele noastre se mai păstrează doar în localitățile Ostrov, Dunăreni, Vlahi, Rasova. Apoi, a precizat Maria Magiru, mai există locuința tricelulară cu tindă mediană și două camere, ce succede primul tip de casă și este întâlnit la Oltina, Seimeni, Seimenii Mici, Aliman.

„Prispa, element important de arhitectură al casei, se desfășoară, în general, pe toată fațada, dar poate continua și pe două laturi. Joasă sau înălțată de la pământ, aceasta prezintă stâlpi din lemn și parapet și scânduri simple sau traforate. Acest tip de casă este considerat tipul vechi de locuință dobrogeană, fiind caracteristic populației românești, dar întâlnit și la etnii. Diferența constă în decorațiunea părților din lemn, dar și în lățimea prispei. Trebuie să menționăm și frecvența casei cu foișor, amplasat în fața intrării, în axul casei, împărțind suprafața fațadei principale în două părți simetrice cu acces lateral sau frontal. Aceste tipuri de case se vor regăsi în Muzeul Satului dobrogean, la terminarea proiectului prin care dorim să aducem aici mai multe case, doar că, deocamdată nu există fonduri pentru așa ceva”, a încheiat directorul muzeului.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7151 secunde