Moare Marea Neagră

Specialiști din mai multe țări s-au reunit, pentru două zile, la Constanța pentru a discuta despre soarta Mării Negre. Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" găzduiește seminarul internațional "Protecția și managementul durabil al ecosistemului Mării Negre, imperativ al mileniului al treilea".

Lucrările au ca scop identificarea amenințărilor la care este supus ecosistemul Mării Negre și găsirea de soluții pentru protejarea și dezvoltarea durabilă a întregii zone.
"Marea Neagră este cel mai izolat bazin din lume, conectată la Oceanul Planetar prin intermediul Mediteranei, prin strâmtorile Bosfor, Dardanele și Gibraltar. Cu o faună și o biodiversitate bogate, din păcate marea noastră este pe cale de a deveni cu adevărat neagră - o mare întunecată de polua-re, deversări petroliere, supraexploatarea resurselor pescărești și alte amenințări legate de mediu", explică dr. ing. Simion Nicolaev, directorul Institutului "Grigore Antipa".

DDT-ul face ravagii
Măsurătorile arată că ecosistemul unic din nord-vestul platformei continentale a Mării Negre este împovărat de aportul excesiv de nutrienți și substanțe periculoase din țările riverane și râurile care se varsă în ea, dintre care Dunărea este cel mai important. De asemenea, regiunea este supusă schimbărilor climatice care pot adăuga și mai multă presiune asupra sistemelor naturale. "În prezent, regiunea Mării Negre se află la o răscruce din punctul de vedere al mediului înconjurător. Poate continua pe această cale a nepăsării ori se poate îndrepta spre un viitor mai durabil", precizează directorul.
Potrivit acestuia, în sedimentele de la gurile de vărsare ale Dunării încă se mai găsește DDT, o substanță periculoasă, foarte toxică și persistentă, care deși nu se mai folosește în agricultură de ani buni s-a depus în nisipul mării și face rău în continuare.

De patru ori mai puțin pește
Din cauza acestor agenți toxici s-a pierdut foarte mult și din producția anuală piscicolă. În prezent, aceasta este de aproximativ 400.000 de tone de pește pe an, de patru ori mai puțin decât în anii trecuți. Deși ca biodiversitate nu au apărut modificări esen-țiale, ca urmare a înrăutățirii condițiilor mediului și a suprapescuitului, multe specii și-au redus drastic stocurile. "Dacă în urmă cu 40 de ani existau 25 de specii de interes comercial acum mai sunt numai cinci sau șase. Din păcate, marea problemă în zona Mării Negre rămâne pescuitul ilegal. Nimeni nu pescuiește șprot, toți vor specii de valoare cum este calcanul. Acestea au și un ciclu lung de viață, de aceea se refac mai greu sau poate niciodată. Mai grav este că pescuitul ilegal este însoțit de unelte neconforme, care apoi sunt abandonate. O astfel de unealtă la adâncime mare este foarte agresivă. La 35-40 de metri își menține forma ani de zile și conti-nuă să captureze, mai ales delfini. Ei mor, putrezesc și se reia ciclul. De aceea mergem periodic, însoțiți de Poliția de Frontieră, să recuperăm plasele. În continuare, calcanul este obiectul unei atenții speciale, mai ales la bulgari. Din aprecierile specialiștilor, raportarea de pescuit legal reprezintă maximum 20-30% din cifra reală de pescuit. Practic se pescuiește de patru-cinci ori mai mult decât se raportează", mai adaugă directorul institutului.

Mai sunt șanse
Acesta consideră că mai există șanse de a salva Marea Neagră și tocmai de aceea a adus la Constanța cei mai buni specialiști. "Sperăm că la încheierea simpozionului vom putea identifica și recomanda măsurile necesare pentru a resuscita Marea Neagră, aflată acum în convalescență și vom stabili parteneriate pentru cercetările noastre viitoare", spune dr. ing. Simion Nicolaev.