MJ: Condamnarea nu se poate întemeia pe declarațiile investigatorului, colaboratorilor sau martorilor protejați

Hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați, se prevede într-un proiect de act normativ al Ministerului Justiției pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală (Cpp).

Surse judiciare au precizat pentru AGERPRES că Ministerul Justiției a transmis către CSM un proiect de act normativ pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal și a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, dar și un proiect de modificare și completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a altor acte normative.

"Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia pe declarațiile inculpaților din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunțate sau pe declarațiile celor care beneficiază de dispoziții legale de favoare pentru declarațiile date în fața organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează și cu altele, administrate legal în cauză. Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declarații al inculpatului", potrivit modificărilor aduse articolului 103 alineatul (3) din Codul de procedură penală.

O altă modificare adusă Cpp se referă la comunicarea publică și furnizarea de informații în cursul urmăririi penale și a judecării cauzei.

Astfel, potrivit proiectului, la articolul 4, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate: "(3) în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităților publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte; (4) prin excepție, în cursul urmării penale sau al judecății, organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării adevărului în cauză; (5) în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică faptul că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni".

Totodată, proiectul cuprinde și noi prevederi privind circumstanțele în care se poate propune și dispune arestarea preventivă.

"La articolul 223, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: '(3) Pentru aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică, prin propunerea de arestare preventivă și în hotărârea judecătorească prin care se dispune această măsură preventivă trebuie indicate circumstanțe reale și personale din care să rezulte amenințarea efectivă, reală și iminentă asupra ordinii publice. În justificarea unei astfel de măsuri nu pot fi invocate și reținute argumente generale și abstracte'", se arată în proiect.