Medicii, semnal de alarmă cu privire la antibiotice: "Acest tsunami tăcut vă poate amenința sănătatea"

Imediat cum fac o mică răceală sau au probleme minore de sănătate, foarte mulți constănțeni aleg să folosească antibiotice.

Din această cauză, rezistența la antimicrobiene (RAM) continuă să amenințe eficiența tratamentelor împotriva infecțiilor cauzate de bacterii, paraziți sau diferite virusuri. Mai grav, oamenii au început să dezvolte la nivel global forme de tuberculoză multi-rezistentă la medicația uzuală, iar RAM începe să complice combaterea HIV și a malariei.

Mai mult decât atât, costul îngrijirii medicale pentru pacienții infectați cu microbi rezistenți este extrem de ridicat, prin durata mai lungă a bolii, a testărilor suplimentare și a nevoii de a recurge la medicamente mai scumpe.

Totodată, sporirea prudenței în utilizarea antibioticelor pentru a combate rezistența antimicrobiană, "acest tsunami tăcut" ce amenință sănătatea publică, i-a determinat pe medici să tragă un semnal de alarmă, afirmând că antibioticele trebuie utilizate prudent, nu doar pentru pentru protejarea propriei sănătăți, cât și pe cea a întregii comunități.

Oamenii ar trebui să conștientizeze că, în ultimii ani, s-au semnalat încetarea creșterii rezistenței bacteriei Klebsiella pneumoniae la majoritatea grupurilor antimicrobiene, dar și creșterea rezistenței la cefalosporine de generație a treia și la aminoglicozide, precum și a rezistenței combinate la fluorochinolone, cefalosporine de generația a treia, aminoglicozide a Escherichia coli și nu numai.

De ce? Pentru că oamenii au tendința să ia antibiotice pentru orice. În plus, trebuie menționat faptul că se abuzează de antibiotice, mai ales de cele de ultimă generație.

"Eu nu spun că nu sunt utile, dar în acest fel crește rezistența microbiană. Spre exemplu, este o greșeală categorică să iei antibiotic la răceală, la fel cum se întâmplă și în cazul altor afecțiuni", ne-a declarat dr. Ion Așchie, medic specialist Chirurgie Generală.

Dr. Emanoil Vasiliu, medic primar pneumolog, spune că la persoanele infectate cu HIV, infecțiile bacteriene sunt mai frecvente, cu manifestări clinice accentuate și evoluție severă, comparativ cu pacienții sero-negativi HIV.

"Pneumonia bacteriană este, în prezent, cea mai întâlnită cauză de infecție la persoanele infectate cu HIV. La acești pacienți, tratamentul antibiotic inițial va fi îndreptat împotriva acestor agenți patogeni", a precizat medicul.

Dr. Ionela Popescu, medic pediatru, este de părere că nu este recomandat ca populația să înceapă tratament antibiotic de la primele semne de boală, pentru că marea majoritate a afecțiunilor, însoțite de febră, sunt de cauză virală, iar introducerea antibioticului nu doar că este inutilă, dar afectează și flora organismului, aflată într-un echilibru fragil. În plus, în acest fel se selectează tulpini rezistente la antibiotice! "Concret: când copilul va avea nevoie de antibiotic va fi mai greu de tratat", a subliniat specialistul.

La rândul său, dr. Roxana Buiculescu, medic de familie la Centrul Medical "Cermed", spune că ea, personal, nu recomandă antibiotice decât în cazul infecțiilor bacteriene, întrucât acestea nu au efect pe infecțiile virale, iar organismul trebuie lăsat și el să producă anticorpi, măcar 2-3 zile.

"Abia în momentul în care organismul nu răspunde la simptomatice și starea se agravează, trecem la antibiotice", a explicat cadrul medical.

În concluzie, nu mai luați antibiotice pentru orice! Încercați, mai întâi, să urmați un tratament adecvat și numai în cazurile grave apelați la antibiotice.