Mai renaşte Peninsula Constanţei? „În ultimii trei ani au fost date zeci de autorizaţii”

Potrivit arhitectului şef al Constanţei, Radu Vânturache, zeci de autorizaţii au fost date în ultimii trei ani, pentru imobile din zona peninsulară. „Dacă la începutul anului 2017, se emitea o autorizaţie, două, acum sunt 30. Iar acest lucru înseamnă pentru noi un plus de valoare, în sensul că există intenţia şi dorinţa de a schimba imaginea urbană în zona peninsulară. Din păcate, chiar cu cele mai bune intenţii ale noastre de a promova şi de a demonstra că valorile arhitecturale ale zonei peninsulare, sunt unice la nivel naţional, se întâmplă şi situaţii neplăcute. Există în momentul de faţă o construcţie care s-a desfiinţat, dar lucrările au fost oprite. Se întâmplă acest lucru, poate, din cauză că nu există oarecum afinitate faţă de ceea ce înseamnă valorile arhitecturale”, susţine arhitectul şef al municipiului Constanţa.



Ghid de regenerare urbană

Tocmai pentru a ajuta la o dezvoltare unitară a zonei, Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Constanţa a realizat un Ghid de Regenerare Urbană ce cuprinde informaţii despre toate imobilele din Peninsulă. „Ghidul cuprinde foarte multe informaţii pe care le-am transpus pe o hartă interactivă, dinamică, disponibilă pe site-ul Primăriei Constanţa, care să cuprindă o fişă tehnică pentru fiecare construcţie din această zonă. De asemenea, cuprinde informaţii despre calitatea spaţiilor publice şi calitatea acestora. Ne dorim, practic, o abordare şi o planificare transparentă pentru populaţie”, explică Radu Vânturache.

Printre obiectivele incluse în strategia de dezvoltare a zonei peninsulare, se numără dezvoltarea portului turistic şi a celui de agrement, modernizarea anumitor trasee rutiere şi apariţia unora noi, inclusiv un traseu alternativ către staţiunea Mamaia şi nordul litoralului, de-a lungul liniei ţărmului, recrearea unor centre de interes, cum ar fi Piaţa Ovidiu sau Parcul Prefecturii, dar şi introducerea programului „Înverzirea litoralului prin extinderea suprafeţelor plantate amenajate şi a zonelor protejate”.

În Ghidul de Regenerare Urbană se vorbeşte chiar despre o nouă reamenajare a falezei de la Cazino. „Zona emblematică a oraşului, având centrul de interes Cazinoul, nu exploatează adevăratul potenţial al zonei. Amenajarea existentă a pavajului şi a Cazinoului sunt într-o stare de degradare, iar reabilitarea falezei a fost făcută sumar. Un exemplu de a revitaliza faleza într-un loc de recreaţie şi contemplare, ar fi propunerea unor platforme plutitoare pentru înot şi scufundări. De asemenea, zona mică de plajă aferentă falezei poate fi extinsă pentru a oferi acces către facilităţile acvatice oferite. Faleza oferă cadrul pentru dezvoltarea vieţii publice, un loc pe care oamenii îl pot adapta în propriile moduri”, este precizat în document.

Tot aici se vorbeşte despre realizarea unor zone de belvedere asupra portului turistic şi plajei. „Terminaţiile străzilor Karatzali, Callatis şi Sulmona şi alte zone similare către taluzul plajei Modern pot fi prelungite şi amenajate de aşa natură încât să permită crearea unor puncte de perspectivă asupra zonei de plajă şi asupra portului turistic”, se arată în ghid.