Istorie sub gunoaie. Atelierul unde a fost construit primul hidroavion românesc, în paragină!

Luni, 02 Septembrie 2019
1070

Articole de la acelaşi autor

O dărăpănătură, ai cărei pereți abia se mai țin în picioare și care servesc drept adăpost oamenilor străzii. Atât a mai rămas din fostul sediu al Societății de Transporturi Constanța, locul unde a fost construit primul hidroavion românesc, "GETTA". Așa cum se întâmplă în cazul tuturor clădirilor abandonate, și aceasta a fost transformată într-o groapă de gunoi. 


Cei care trec pe strada Griviței, amplasată în centrul municipiului Constanța, au ajuns să ocolească spațiul situat la numărul 44, la intersecția cu strada Olteniei. Este de înțeles, căci pe trotuar sunt aruncate, mai mereu, resturi alimentare și alte mizerii, muștele roiesc, iar mirosul este de nesuportat. O ruină răsare pe spațiul viran, dintre bălării și gunoaie, cu vreo doi pereți care abia mai stau în picioare, cu urme de funingine, semn că oamenii străzii îi folosesc drept adăpost. 


Istoria hidroaviației în România a debutat la Constanța
Atât a mai rămas dintr-un imobil unde s-a scris o pagină importantă din istoria Constanței, cât și a dezvoltării tehnologiei în țara noastră. În prezent, cu greu se mai poate crede că pe terenul respectiv au fost atelierele Societății de Transporturi Constanța, unde a fost construit primul hidroavion românesc, "GETTA", în anul 1925, de către inginerul Radu A. Stoika.


"Primul hidroavion proiectat de un român, inginerul Radu Stoika, diplomat în construcții aeronautice și navale la Paris, director al Societății de Transport Constanța (STC), a fost construit în atelierele acestei fabrici, cu sprijinul financiar al industriașului George I. Georgescu, proprietarul STC. La 15 august 1925, cu prilejul sărbătoririi Zilei Marinei, aparatul pilotat de aviator Romeo Popescu, a survolat orașul Constanța la o altitudine de 500 de metri, în aplauzele unei mulțimi impresionante", notau dr. Florin Stan și drd. Andrei Vochițu scriau, în urmă cu doi ani, în revista "Marina Română". 


La rândul său, generalul maior aviator Gheorghe Constantin (comandant al Escadrilei 256 Hidroaviație, în 1957, care s-a stins din viață în 2017), menționa într-un interviu acordat pentru "Cuget Liber", importanța dotării aviației române cu hidroavioane, la loc de cinste fiind RAS GETTA, "hidroavion construit la Constanța, proiectat de inginerul Radu A. Stoika, de unde și inițialele RAS, și construit de George I. Georgescu, proprietarul Atelierelor Societății de Transport Constanța", Savoia Marchetti S 59 și S 62 și Cant Z 501, aparate de zbor achiziționate din Italia. De menționat că, în Al Doilea Război Mondial, implicarea hidroaviației a fost hotărâtoare. 


"Acțiunile de luptă ale Flotilei de Hidroaviație în Marea Neagră au început o dată cu războiul terestru, la 22 iunie 1941. Deși cu resurse relativ modeste în raport cu aviația de uscat (n.r. o mare problemă este criza de personal; la început, o parte dintre piloți proveneau din rândurile marinarilor, de unde și vorba acestora că-și «puneau pene la aripile de rățoi, pentru a zbura»), hidroaviația a contribuit activ și permanent la campania armatei române, distingându-se prin varietatea misiunilor îndeplinite, precum și prin numărul mare al acestora. Misiuni: supravegherea zonei costiere, explorarea coastei, explorări în larg, până la coasta Crimeei, în bazinul de nord al Mării Negre sau pe coastele Asiei Mici, escortări anti-submarine sau de însoțire a convoaielor de nave, cercetări anti-submarine, descoperirea de mine inamice, aprovizionarea grupului de soldați de la farul din Insula Șerpilor", se menționa, în 1994, în revista "Hidroaviația României".


La câțiva ani după Revoluție, pe fațada clădirii a fost amplasat un ansamblu comemorativ. Ulterior, membrii Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) Constanța și reprezentanții Muzeului Marinei Române au murat ansamblul comemorativ în parcul Muzeului Marinei, de pe strada Traian, unde se află și în prezent. 


Cea mai recentă amendă: 25.000 de lei pentru că nu a fost păstrată curățenia!
Ulterior, clădirea a trecut de la un proprietar la altul, "găzduind" ba o țesătorie, ba un cămin de fete. De zeci de ani, însă, imobilul este lăsat în paragină. Iar pentru că proprietarul, respectiv SC Tur-Yap Group SRL, cu sediul în București, nu s-a preocupat de reabilitarea imobilul și îngrădirea spațiului, pe 30 iunie 2017, consilierii locali constănțeni au emis o hotărâre de Consiliu Local prin care au impus supraimpozitării clădirii cu 500%, "urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită", după cum ne-au precizat reprezentanții Primăriei Constanța. 


Iar măsurile luate de administrația locală nu se opresc aici. Periodic, angajații firmei de salubrizare revin în zonă pentru a strânge gunoaiele aruncate pe spațiul viran lăsat de izbeliște. La fel s-a întâmplat și în urmă cu două săptămâni, prilej cu care, pe lângă ridicarea gunoiului, reprezentanții Primăriei au luat și măsura aplicării unor noi amenzi. Mai exact, a unei amenzi de 25.000 de lei, pentru încălcarea prevederilor Legii 195/2015 privind protecția mediului și a unei amenzi de 1000 de lei, la Legea 184/2013, pentru lăsarea în paragină a imobilului. 


Se impune precizat că, cel puțin până în prezent, supraimpozitarea clădirii sau amenzile nu i-au alarmat pe proprietari, drept dovadă, în continuare, imobilul este lăsat în paragină. 



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.1792 secunde