Istoria, ferecată de un bloc comunist. "Eu visez la un alt fel de zonă peninsulară"

1960
Istoria, ferecată de un bloc comunist.

Articole de la același autor

Zona peninsulară a fost întotdeauna un punct de interes major și de atracție, atât pentru constănțeni, cât și pentru turiști. Dar ce se întâmplă cu toate clădirile istorice din această superbă zonă, le putem introduce într-un circuit turistic, le putem reabilita, pentru a nu ne pierde istoria?


Criticul de artă Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța recunoaște că în zona peninsulară încă mai există niște case foarte frumoase, dar acestea trebuie, neapărat, refăcute, mai ales că au fost clasate ca monumente istorice, pentru că sunt reprezentative atât la nivel local, cât și național. Dintre acestea amintim vila "Sutzu" și Casa "Hrisicos". 
"Eu visez de mult la un alt fel de zonă peninsulară , dar aici se va face ceva foarte greu. Spre exemplu, în piața Ovidiu ar trebui refăcut tronsonul dinspre zona estică, pentru că acolo au fost, pe vremuri, cele cinci clădiri care constituiau un front minunat, realizat în secolul trecut, de arhitecți importanți. Era un front de clădiri care erau emblema orașului. Acum, a mai rămas doar o casă și un maidan, deci chiar se poate face ceva acolo. Apoi, faptul că în perioada comunistă s-a construit, aici, un bloc care arată îngrozitor și care blochează, de fapt, cea mai frumoasă stradă a Constanței, care este Titulescu, nu este în regulă deloc. Ca urmare, pentru a ajunge la imobilele enumerate se intră printr-un gang, care nu este întotdeauna curat. Soluția cea mai simplă era ca în această zonă să se fi radiat acel bloc, pentru că în spatele lui sunt niște case splendide, care s-au și refăcut și arată minunat. Avem Casa cu Lei acolo, hotelul Intim, iar în felul acesta, Piața Ovidiu ar căpăta un cu totul alt aspect. Piața Ovidiu a fost întotdeauna zona centrală a orașului, continuă să fie, dar, din păcate, aici mai sunt în picioare doar casa Hrisicos și Muzeul Național de Istorie și Arheologie, care va fi refăcut curând", a declarat pentru "Cuget Liber", Doina Păuleanu. 


În ceea ce privește vila "Sutzu", criticul de artă spune că ar fi auzit că aceasta a fost cumpărată și urmează a fi reamenajată. "Deci, avem, în continuare case foarte frumoase și cu o poziție extraordinară, care pot fi repuse în circuitul turistic. Problema este că pentru a ajunge la ele, trebuie să treci prin gangul acela nenorocit. În cercetările mele, am găsit documente de epocă în care Carol spunea că limita pieții Ovidiu ar trebui să fie la moschee. Între timp, noi le-am blocat, le-am ferecat și stăm acolo cu acel bloc comunist, care nu are nici o formă și este un pătrat construit în anii 60. Acestea strică foarte mult aspectul pieții Ovidiu, care ar fi trebuit să fie zonă centrală și mult mai degajată", a subliniat specialistul. 


Casa "Hrisicos" găzduia episoade însemnate din viața boemă a orașului


Pe vremuri, chiar înainte de marele război, la data de 2 noiembrie 1915, ziarul "Dacia" anunța că la marele restaurant "Hrisicos" din Constanța există o bucătărie de prim rang, ce oferă diferite specialități, trufandale de sezon, precum și felurite mâncăruri orientale, specialități de vinuri de masă indigene, străine și grecești. Ulterior, localul devine faimos, găzduind episoade însemnate din viața boemă a orașului, consemnate de ziaristul constănțean N. Sarry, cunoscător al urbei și versificator de ocazie. 
Devastată în timpul războiului, casa Hrisicos își schimbă, o perioadă, funcțiile. Proiectată de un arhitect inspirat, Casa "Hrisicos" a fost prima investiție majoră din piața Ovidiu, construită cu materiale durabile și la exigențe compatibile cu structura și reprezentativitatea pieței centrale a unui mare oraș. "Monumentală și simplă, cu o simetrie adaptată unui edificiu de colț, cu deschideri largi și utilități moderne, hotelul și restaurantul Hrisicos a inaugurat seria clădirilor menite să reziste în timp, ca repere turistice și arhitectonice", a explicat Păuleanu. 


Vila "Sutzu" "albește în bătaia soarelui"




Vila "Sutzu", spune renumitul critic de artă este opera lui Mihail C. Sutzu, care a construit pe țărmul estic al Constanței, în anii 1898 - 1899, o splendidă vilă în stil maur, care a rezistat până în zilele noastre, perpetuându-i numele, șederea și lucrarea în urbea marină. Vila "albește în bătaia soarelui" și îi pare monografului Ioan Adam, "cioplită în marmură". 
"În descrierea istoricului familiei, vila era așezată pe faleză, dar faleza fiind foarte înaltă, își construise un turn ingenios, cu o scară elicoidală în interior, prin care cobora din vilă direct pe malul mării. Mare călător și admirator al artei arabe, Mihail Sutzu și-a construit o vilă în stil maur, decorată cu coloane, porți și ferestre cu arc spart sau trilobat, cu plafoanele celor patru săli și cupola în stuc sculptat policrom. Pereții au fost acoperiți cu forme geometrice sau florale din faianță multicoloră și sălile au fost legate între ele prin scări și balcoane mușarabia", a declarat directorul Muzeului de Artă.        


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.28 secunde