În căutarea comorilor! Cum sunt prăduite siturile arheologice

Dobrogea se poate mândri cu sute de vestigii arheologice și mii de tumuli. Pe lângă cetățile cercetate de arheologi și incluse în circuitul istoric, precum Histria, Callatis, Tomis, Capidava etc., sunt multe alte situri arheologice, importante după cum susțin specialiștii în domeniu, dar abandonate din punct de vedere al cercetării, conservării și restaurării. Nu au fost niciodată fonduri suficiente. 

Tocmai aceste situri arheologice "pentru care nu au fost luate măsuri de îngrădire și semnalizare", după cum precizau, într-un dosar penal, reprezentanții Primăriei Gârliciu, cu privire la siturile de pe raza comunei, sunt luate în vizor de "căutătorii de comori". În vreme ce ei susțin, inclusiv în fața anchetatorilor, că doar practică un hobby, iar descoperirile arheologice le încredințează autorităților, oamenii legii îi consideră potențiali infractori. 

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județeană (IPJ) Constanța au precizat, pentru "Cuget Liber", că, în ultimii cinci ani, fenomenul infracțional privind furturile de obiecte de cult, susceptibile a face parte din patrimoniul cultural a fost în scădere. În schimb, "înfloritoare" a fost activitatea infracțională care vizează patrimoniul arheologic. 

"Preponderent, situația operativă specifică județului Constanța este redată de fapte care aduc atingere patrimoniului arheologic, în acest domeniu reprezentativă fiind cauza penală în care, în urma activităților investigative și de cercetare efectuate, s-a reușit recuperarea a peste 800 de bunuri arheologice și monede antice, precum și confiscarea a 12 detectoare de metale", au relatat reprezentanții IPJ Constanța. 

"Războiul" declarațiilor 

De ani buni, între arheologi și deținătorii de detectoare de metale se duce un "război" al declarațiilor. În vreme ce primii acuză că așa zisele descoperiri la "întâmplare" nu fac altceva decât să distrugă siturile arheologice și șansele de a se afla mai multe informații despre contextul istoric al pieselor descoperite, deținătorii de detectoare de metale acuză o "persecutare" și solicită armonizarea legislației autohtone cu cea europeană, care este mai relaxată în privința descoperirilor făcute de împătimiții de explorarea arheologică. 

Dosarele penale întocmite reflectă, la rândul lor, această dispută. Un exemplu în acest sens este chiar ancheta de amploare la care fac referire reprezentanții Poliției Constanța. Cercetarea penală a durat trei ani, după ce, în februarie 2015, patru bărbați au fost surprinși efectuând detecții neautorizate, cu detectoare de metale, în zona Săliște din extravilanul localității Gârliciu, în situl arheologic protejat "Ansamblu tumuli", clasat în Lista Monumentelor Istorice. Asupra celor patru bărbați au fost găsite mai multe bunuri arheologice, de ordinul zecilor, dar perchezițiile ulterioare, realizate la domiciliile lor, au dus la depistarea a aproximativ 1.200 de piese de interes arheologic: monede, bijuterii metalice, ceramică. 

Rapoartele de constatare tehnico-științifică muzeografică au arătat că o mică parte din piese, de ordinul zecilor, erau "susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural național, atât în categoria fond, cât și în categoria tezaur". Trei dintre suspecți au fost acuzați de furt calificat și de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zone cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă a Ministerului Culturii. În cazul celui de al patrulea, cercetările au fost declinate către Parchetul Militar. 

În timpul anchetei penale, suspecții au susținut că nu au efectuat detecții și săpături în cadrul sitului arheologic. Anchetatorii i-au contrazis, dar documentele transmise de administrațiile publice locale, precum Primăria Gârliciu, au arătat că siturile nu erau nici îngrădite, nici protejate în vreun fel. 

De asemenea, suspecții au susținut că descoperirile erau încredințate autorităților, respectiv primăriilor pe raza cărora au fost făcute detecțiile sau Muzeului de Istorie și Arheologie Națională. Și la acest capitol, au fost contraziși, atât de autorități locale de pe raza județului Constanța, Tulcea și Călărași, care au susținut că nu au primit bunuri arheologice, dar și de cei ai muzeului, care nu susținut că nu le-au fost prezentate bunurile pe care suspecții le prezentau, în fotografii, pe rețelele de socializare sau pe pagina web a unei asociații de deținători de detectoare de metale. 

Condamnați în primă instanță 

Analizând probele depuse la dosar, magistrații Judecătoriei Hârșova au dispus clasarea cauzei penale în ceea ce privește furtul calificat; în schimb, cei trei suspecți au fost condamnați, în primă instanță, la câte șase luni de închisoare cu suspendare pentru acces cu detectoare de metale și folosirea lor, neautorizată, în situl arheologic. Decizia nu este definitivă, dosarul fiind în prezent în atenția Curții de Apel Constanța.