Gura de Rai a Dobrogei

1177

Articole de la același autor

Străjuită de un drum de piatră, la ieșirea din localitatea Târgușor, pe o suprafață
de 242,7 hectare se întinde rezervația naturală "Gura Dobrogei". Guvernul a decis, în ultima ședință, să-i acorde statut de arie protejată.

Declararea unei zone ca arie naturală protejată va face posibilă accesarea fondurilor europene atât pentru activități agricole, cât și pentru dezvoltarea turismului.
Pe o distanță de nouă kilometri, pe un drum de piatră, ești înconju-rat doar de sălbăticia ariei protejate "Gura Dobrogei". Liniștea ținutului arid dobrogean este spartă, dintr-o dată, de pietre care par că au răsărit din pământ. Aerul devine rarefiat și pe partea dreaptă a drumului care duce în satul Gura Dobrogei răsare o pădure care te duce cu gândul la un pisc al Munților Carpați. Nici țipenie de om în jur. Dintr-o dată, doi fazani ne taie calea. Nu apucăm să scoatem aparatul de fotografiat. Păsările dispar printre copaci.
"Este o rezervație mixtă, ne-a spus biologul Lorelai Jianu, consilier superior în cadrul Agenției de Protecție a Mediului Constanța. Este o zonă importantă din punct de vedere botanic, zoologic, biologic, geomorfologic și speologic", adaugă Lorelai Jianu. În interiorul ariei protejate se găsesc două peșteri protejate: Gura Dobrogei și Peștera La Adam. Nici un indicator nu te avertizează unde se află cele două locații.

Molarul lui Homo sapiens - în Peștera La Adam
Vechimea formării Peșterei Gura Dobrogei a fost apreciată a fi începutul Cuaternarului sau sfârșitul Pliocenului. Vara, teritoriul județului este invadat de aer tropical care aduce secetă și căldură. Iarna, pătrund în general mase de aer subpolar continental dar, uneori, pot înainta dinspre sud și mase de aer cald, care duc la instalarea unei primăveri timpurii.
În această peșteră au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, unelte de silex paleolitic și neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât și obiecte mai recente din metal aparținând epocii fierului.
Importanța peșterii este dată și de liliecii care trăiesc în peșteră, fiind specii ocrotite de lege.
Săpăturile efectuate timp de doi ani au dus la descoperiri de importanță paleontologică și arheologică - Peștera La Adam. O deosebită importanță o are găsirea a cinci piese de piatră cioplită aparținând altarului închinat zeului luminii Mitras (inscripțiile și bazoreliefurile acestor piese fiind de importanță mondială). A fost scoasă la iveală și o piesă unică în România - un molar ce aparținea lui Homo sapiens fossilis ce a trăit cu peste 100.000 ani în urmă.

Cea mai mare colonie de lilieci din Europa
În Peștera Gura Dobrogei sau a Liliecilor - așa cum mai este cunoscută hruba, a trăit cea mai mare colonie de lilieci din Europa, așa cum ne-au mărturisit speologii. Turiștii care au curiozitatea să viziteze această peșteră în peregrinărilor lor prin ținuturile dobrogene vor putea să admire doar o adâncitură în stâncă, întrucât nu există nici un indicator turistic. Grilajul care trebuia să protejeze intrarea este distrus. Pereții hrubei au devenit spațiu de exprimare artistică, descoperindu-se aici grafitti, iar podeaua ariei s-a transformat în groapă de deșeuri alimentare.

Bujorul românesc înflorește la Gura Dobrogei
În Gura Dobrogei întâlnim bu-jorul românesc și bujorul de stepă, considerate monumente ale naturii, așa cum ne-a spus Mihai Neacșu, șef Serviciu Arii protejate din cadrul Direcției Silvice Constanța. De asemenea, în pădure se întâl-nește șarpele balaur, cel mai mare din România, precum și șarpele rău.
În drumul spre satul Gura Dobrogei ne întâlnim cu doi localnici. Sunt surprinși să ne vadă în acele locuri. "E frumos la dumneavoastră!" - încercăm noi să legăm o discuție. Oamenii dau din cap. Nu au timp să se bucure de frumusețea locului. Pentru ei a devenit rutină. Alte probleme îi apasă. Din păcate, frumusețea sălbatică a locurilor apune odată ce intrăm în satul Gura Dobrogei. Dar despre viața sătenilor de la marginea acestui colț de Rai veți citi în ziarul "Cuget Liber" de mâine.

Străjuită de un drum de piatră, la ieșirea din localitatea Târgușor, pe o suprafață
de 242,7 hectare se întinde rezervația naturală "Gura Dobrogei". Guvernul a decis, în ultima ședință, să-i acorde statut de arie protejată.

Declararea unei zone ca arie naturală protejată va face posibilă accesarea fondurilor europene atât pentru activități agricole, cât și pentru dezvoltarea turismului.
Pe o distanță de nouă kilometri, pe un drum de piatră, ești înconju-rat doar de sălbăticia ariei protejate "Gura Dobrogei". Liniștea ținutului arid dobrogean este spartă, dintr-o dată, de pietre care par că au răsărit din pământ. Aerul devine rarefiat și pe partea dreaptă a drumului care duce în satul Gura Dobrogei răsare o pădure care te duce cu gândul la un pisc al Munților Carpați. Nici țipenie de om în jur. Dintr-o dată, doi fazani ne taie calea. Nu apucăm să scoatem aparatul de fotografiat. Păsările dispar printre copaci.
"Este o rezervație mixtă, ne-a spus biologul Lorelai Jianu, consilier superior în cadrul Agenției de Protecție a Mediului Constanța. Este o zonă importantă din punct de vedere botanic, zoologic, biologic, geomorfologic și speologic", adaugă Lorelai Jianu. În interiorul ariei protejate se găsesc două peșteri protejate: Gura Dobrogei și Peștera La Adam. Nici un indicator nu te avertizează unde se află cele două locații.

Molarul lui Homo sapiens - în Peștera La Adam
Vechimea formării Peșterei Gura Dobrogei a fost apreciată a fi începutul Cuaternarului sau sfârșitul Pliocenului. Vara, teritoriul județului este invadat de aer tropical care aduce secetă și căldură. Iarna, pătrund în general mase de aer subpolar continental dar, uneori, pot înainta dinspre sud și mase de aer cald, care duc la instalarea unei primăveri timpurii.
În această peșteră au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, unelte de silex paleolitic și neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât și obiecte mai recente din metal aparținând epocii fierului.
Importanța peșterii este dată și de liliecii care trăiesc în peșteră, fiind specii ocrotite de lege.
Săpăturile efectuate timp de doi ani au dus la descoperiri de importanță paleontologică și arheologică - Peștera La Adam. O deosebită importanță o are găsirea a cinci piese de piatră cioplită aparținând altarului închinat zeului luminii Mitras (inscripțiile și bazoreliefurile acestor piese fiind de importanță mondială). A fost scoasă la iveală și o piesă unică în România - un molar ce aparținea lui Homo sapiens fossilis ce a trăit cu peste 100.000 ani în urmă.

Cea mai mare colonie de lilieci din Europa
În Peștera Gura Dobrogei sau a Liliecilor - așa cum mai este cunoscută hruba, a trăit cea mai mare colonie de lilieci din Europa, așa cum ne-au mărturisit speologii. Turiștii care au curiozitatea să viziteze această peșteră în peregrinărilor lor prin ținuturile dobrogene vor putea să admire doar o adâncitură în stâncă, întrucât nu există nici un indicator turistic. Grilajul care trebuia să protejeze intrarea este distrus. Pereții hrubei au devenit spațiu de exprimare artistică, descoperindu-se aici grafitti, iar podeaua ariei s-a transformat în groapă de deșeuri alimentare.

Bujorul românesc înflorește la Gura Dobrogei
În Gura Dobrogei întâlnim bu-jorul românesc și bujorul de stepă, considerate monumente ale naturii, așa cum ne-a spus Mihai Neacșu, șef Serviciu Arii protejate din cadrul Direcției Silvice Constanța. De asemenea, în pădure se întâl-nește șarpele balaur, cel mai mare din România, precum și șarpele rău.
În drumul spre satul Gura Dobrogei ne întâlnim cu doi localnici. Sunt surprinși să ne vadă în acele locuri. "E frumos la dumneavoastră!" - încercăm noi să legăm o discuție. Oamenii dau din cap. Nu au timp să se bucure de frumusețea locului. Pentru ei a devenit rutină. Alte probleme îi apasă. Din păcate, frumusețea sălbatică a locurilor apune odată ce intrăm în satul Gura Dobrogei. Dar despre viața sătenilor de la marginea acestui colț de Rai veți citi în ziarul "Cuget Liber" de mâine.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 2.8363 secunde