Flota comercială a României, acum 20 de ani. Comandanții refuză să se îmbarce pe navele companiei Navrom

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Compania Navrom a utilizat, până în prezent, 1.443.232 milioane de dolari din cele circa 4 milioane de dolari alocate prin HG nr. 375/1998, pentru plata și repatrierea echipajelor. 1.176.587 de dolari au fost cheltuiți pentru plata diurnei de străinătate unui număr de 508 marinari de pe 22 nave, 78.631 de dolari reprezintă cheltuielile de repatriere pentru 79 marinari de pe 7 nave, iar 26.000 de dolari constituie avansul pentru diurna de deplasare a 194 marinari de pe 11 nave. 

În cursul acestei săptămâni, urmează să se trimită echipaje de schimb pe navele "Oituz", "Fântânele", "Sălaj", "Teiuș", "Gheorghieni", "Drăgășani", "Giurgeni", "Voroneț" și "Dumbrăveni."

Compania întâmpină mari dificultăți la efectuarea schimburilor de echipaje, în special la funcțiile de comandanți. Din cei 119 comandanți aflați în evidențele Navrom, numai trei au acceptat să plece la schimb. Restul au cerut garanții că vor fi plătiți și după prima lună de contract, în care plata se face din sumele alocate conform HG nr. 375. Cum conducerea companiei Navrom nu poate garanta nimic, nici măcar propriile sale salarii, comandanții preferă să-și dea demisia decât să plece în voiaj. 

Navigatorii sunt tot mai conștienți că îmbarcarea pe navele acestui armator reprezintă un risc imens, că Navrom se va găsi, cât de curând, în imposibilitatea de a-și aproviziona navele cu combustibil și alimente și de a-și plăti echipajele.

24.08.1998

Din lichidarea companiei Navrom, statul român va câștiga praful de pe tobă

Declanșarea de către FPS a procesului de lichidare a companiei Navrom, cu mandatarea Bancorex ca lichidator, este consecința firească a crizei îndelungate a flotei naționale și a incapacității statului român de a o soluționa. Hotărându-se să pună capăt existenței centenare a companiei Navrom, FPS își recunoaște eșecul în gestionarea flotei.

Operațiunea de lichidare nu este ușoară pentru Bancorex. Implicațiile economice, juridice, socio-umane și de siguranța navigației ale acestui proces sunt deosebit de complexe. Nici statutul Navrom, pe perioada lichidării, nu este clar. Directorul general, Ionel Chițu, afirmă că: "Acum, în loc să facem transport maritim, facem pază!!." Întregul patrimoniu al companiei - 61 de nave - se află sub sechestru. Mai mult de jumătate sunt reținute sau arestate pentru datorii în piață. Doar 12 sunt în portul Constanța, restul fiind în porturi străine.

Doar 16 nave mai lucrează efectiv, aflându-se în operarea privaților. Aceștia, de teama unor aresturi iminente, au încetat să mai facă plățile către Navrom. Sechestrul are în vedere și navele care încă mai produc.

În viziunea FPS, sechestrul nu ar trebui să blocheze operarea navelor. El doar transferă responsabilitatea vânzării navelor de pe umerii Fondului Proprietății de Stat pe cei ai creditorului Bancorex, care va trebui să apeleze la sprijinul Justiției în acest scop.

"Va fi destul de riscant pentru Bancorex să se ocupe de vânzări. Cred că FPS a pasat responsabilitatea. Foarte frumos putea să aplice el acest program. Totul trebuia făcut cu discreție, fără publicitate. Suntem sunați de-afară, de parteneri străini, care ne întreabă dacă e adevărat ceea ce s-a întâmplat. Cei care au creanțe de recuperat de la Navrom se vor înghesui să aresteze, și ei, navele care mai merg sau se înscriu pe lista arestărilor existente, înaintea Bancorex. Aceasta a obținut hotărârea judecătorească în România, dar ea trebuie să fie recunoscută și în alte jurisdicții. Până va ajunge Bancorex acolo, alții vor fi înscriși pe lista creditorilor. Bancorex va participa la împărțirea finală a sumelor obținute prin vânzarea navelor în curțile de justiție străine. Măsura adoptată este simplistă. Dacă am fi fost consultați sau ar fi fost consultați avocați din shipping, nu li s-ar fi recomandat să acționeze astfel sau, cel mult, să lucreze cu discreție", declară Chițu.

Nu numai directorul general al CNM Navrom, dar și alți specialiști din shipping-ul românesc consideră că decizia luată de FPS va maximiza pierderile statului român. Navele vor fi vândute în porturi străine, la prețurile din piețele respective, sumele obținute vor fi împărțite între creditori, în funcție de anumite priorități, iar Bancorex ar putea să se aleagă

cu praful de pe tobă. Mai mult, există riscul ca vânzarea navelor să nu acopere toate datoriile externe ale Navrom și creditorii să se întoarcă asupra navelor celorlalte companii ale statului român, așa cum se întâmplă frecvent.

Sechestrul lasă în aer și problema plății echipajelor de pe navele aflate în porturi străine. După cum se știe, conform HG nr. 375/1998, statul român a schimbat 26 de echipaje de pe navele companiei Navrom, în lunile august și septembrie, asigurându-le diurna de străinătate pentru o lună de zile. Ce se va întâmpla cu aceste echipaje în următoarele luni? Cine și cu ce le va plăti, dacă navele nu se mai mișcă? 

 Navrom nu are un leu în cont. Bancorex nu va plăti în niciun caz, iar FPS, încă proprietar până la vânzarea navelor, are obligația să asigure salariile, diurna de străinătate, hrana, antidotul, asistența medicală și cheltuielile de repatriere. În caz contrar, echipajele vor fi nevoite, iarăși, să se adreseze instanțelor de judecată străine pentru recuperarea restanțelor. Vor urma noi arestări de nave și reducerea șansei Bancorex de a mai obține vreun ban din operațiunea de lichidare a companiei Navrom. (18.09.1998)