Expediţii ştiinţifice în Marea Neagră. Cercetătorii numără rapanele

Considerată o delicatesă la cherhanalele de pe litoral, rapana de Marea Neagră este din ce în ce mai solicitată de către clienţi. Pe vremuri, era hrana pescarilor sărmani, acum, preparată cu ustoroi, pe plită sau la tigaie, rapana ajunge să coste chiar şi 30 - 40 de lei porţia.

Specialiştii Institutului Naţional pentru Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanţa demarează, zilele acestea, cercetări în apele româneşti, pentru a evalua stocurile de rapană din Marea Neagră. Expediţiile se desfăşoară în cadrul proiectului BlaskSea4Fish, sub egida Comisiei Regionale pentru Pescuit din Marea Mediterană, reprezentând primul pas către gestionarea raţională a acestei resurse importante pentru regiune. „Considerată iniţial o specie marină invazivă dăunătoare, gasteropodul Rapana venosa este acum exportat la nivel global şi generează venituri de milioane de dolari pentru ţările riverane Mării Negre. Deoarece în prezent se exploatează aproape de limita sa durabilă, Bulgaria, Georgia, România, Turcia şi Ucraina şi-au unit forţele pentru a lansa expediţii comune de evaluare a stocurilor acestei specii în Marea Neagră. După finalizarea a peste 300 de traulări, expediţiile de cercetare vor oferi o estimare a distribuţiei, abundenţei, dimensiunii şi structurii de vârstă a populaţiei de rapană din Marea Neagră”, a explicat dr. ing. Simion Nicolaev, directorul general al Institutului „Grigore Antipa” Constanţa.

Potrivit acestuia, Institutul Central de Cercetare în Domeniul Pescuitului (SUMAE) al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii din Turcia este prima instituţie din şase care a demarat expediţia. În acest moment, este rândul institutului din Constanţa să demareze cercetările în apele româneşti, acoperind 50 de staţii pe durata a 20 de zile.



50 de staţii, pe litoralul românesc

„Având în vedere variabilitatea ridicată a capturilor şi a structurii populaţionale înregistrate în diferite zone ale Mării Negre, România a susţinut ideea aprofundării cunoaşterii stocurilor, structurii populaţionale, distribuţiei şi etologiei rapane, în baza căreia să fie fundamentate măsurile adecvate unei exploatări durabile a speciei. Astfel, în baza propunerii Grupului de Lucru pentru Marea Neagră, GFCM a adoptat recomandarea prin care s-a stabilit programul de cercetare a stocurilor de rapană, la care astăzi participăm alături de ceilalți parteneri din Marea Neagră. În România, expediția de toamnă a demarat la data de 1 octombrie la bordul navei de cercetare a INCDM Steaua de Mare 1, acoperind o reţea de 50 de staţii, situate pe întreg litoralul românesc”, a mai spus dr. Simion Nicolaev.

În plus, aceste expediţii de cercetare vor fi efectuate de două ori pe an, pentru o mai bună înţelegere a variaţiilor acestei resurse în timp, anual şi sezonier, şi spaţiu.

XXX

Rapana venosa, specie originară din vestul Pacificului, a fost semnalată pentru prima dată în Marea Neagră în 1946 în Golful Novorossiysk (Rusia), una dintre cele mai aglomerate zone comerciale ale mării, unde se crede că a fost transportată prin biofouling.