Elevi hărțuiți. Tu știi prin ce necazuri trece copilul tău la școală?

"Colegii râd de mine când mă bâlbâi. Și mă imită. Și atunci mă înfurii și mai tare și nu pot să vorbesc. Unii profesori mă ajută și îi ceartă pe copiii care râd, dar în pauză mă necăjesc. Mai sunt și prieteni care mă apără, dar degeaba. Nu mai vreau să mă duc la școală", se plânge Mihai, un băiețel în clasa a V-a. El este una dintre victimele fenomenului de bullying care pare că, în loc să dispară, ia amploare în școlile din Constanța și din întreaga țară.

Mulți dintre copiii hărțuiți de colegi sau alți copii nici măcar nu le spun părinților necazurile prin care trec. Unii apelează la Telefonul Copilului și se mai destăinuiesc, alții țin toată supărarea, se izolează și ajung chiar să se gândească la sinucidere. Asociația Telefonul Copilului atrage atenția asupra necesității unor măsuri urgente pentru diminuarea fenomenului bullying în rândul copiilor. Analiza informațiilor strânse în cele șase luni de când a fost lansat proiectul "Stand Up – Creșterea participării și rolul societății civile în influențarea și îmbunătățirea politicilor publice" arată faptul că acest fenomen a afectat unul din doi copii care au apelat la serviciile Asociației Telefonul Copilului, în anul 2018.

Mai mult de trei sferturi dintre situațiile de abuz de tip bullying au avut loc în grădiniță sau școală, iar 22,78% au avut loc în spațiul public. În 40% dintre situațiile de abuz de tip bullying, copiii au expus efecte ale acestui fenomen care reprezintă riscuri majore asupra sănătății mintale a copiilor victime. Trei sferturi dintre copii spun că simt nevoia să se izoleze, se simt singuri, se simt excluși sau au dificultăți în relaționare cu ceilalți copii, manifestă teamă și stări de anxietate în prezența colegilor de școală. De asemenea, un sfert din cei care au sunat la Telefonul Copilului recunosc că au simțit nevoia să se automutileze, au tentative de suicid, gânduri suicidare și doresc să abandoneze școala.

"Cadrul normativ existent acoperă la nivel general problematica specifică abuzului de tip bullying, fără a o defini și individualiza între provocările subsumate violenței împotriva copilului. Analiza informațiilor referitoare la fenomenul bullying cuprinse în baza de date a Asociației Telefonul Copilului subliniază nevoia ca acest fenomen să fie recunoscut ca o problemă de sănătate publică, nu doar ca o simplă manifestare a unor procese psihologice individuale. În acest context, școala trebuie să abordeze bullying-ul în mod sistematic, ca parte a Planului de Dezvoltare Instituțională, iar prevenirea și diminuarea bullying-ului trebuie să devină indicator de calitate în instituțiile de învățământ, adoptat și monitorizat la nivelul ARACIP. În același timp, monitorizarea audio-video a unităților de învățământ trebuie să fie extinsă și la nivelul grădinițelor", este de părere Cătălina Surcel, directorul executiv al Asociației Telefonul Copilului.

E nevoie de politici publice și profesori pregătiți

Recent, conceptul de bullying a fost introdus și în Legea Educației Naționale, fiind considerat acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane.

"Nu cred că există vreo școală care să nu aibă cel puțin un copil cu un astfel de comportament. Bullying înseamnă ostilitate, umilirea unui coleg sau a mai multora, etichetarea lor, lucruri pe care le fac fie pentru a atrage atenția, fie pentru ca să iasă în evidență în colectiv. De obicei, cei care fac bullying provin din medii familiale dezavantajate. De fapt, acesta este primul factor declanșator al unui astfel de comportament. Un al doilea este faptul că în școală este promovată foarte mult competitivitatea. Tocmai de aceea, copiii trebuie învățați ce sunt toleranța și empatia. Important este să prevenim acest fenomen, nu să îl tratăm pentru că s-ar putea să fie prea târziu", este de părere psihologul școlar Elena Stambuli, de la Școala Gimnazială nr. 8 din Constanța.

Potrivit specialistului, prevenirea înseamnă cunoașterea acestui tip de comportament, care nici nu trebuie acceptat de copii și nici încurajat. "Foarte importante sunt jocurile de rol, mai ales la clasele primare. Putem pune copiii în diverse ipostaze, tocmai ca să înțeleagă cum se simte în postura de victimă sau în cea de agresor", spune psihologul.

Reprezentanții Asociației Telefonul Copilului insistă că sunt necesare dezvoltarea și adoptarea unei politici publice pentru prevenirea și diminuarea acestui fenomen de amploare. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să urmeze cursuri astfel încât să poată să identifice victimele hărțuirii în școală, să poată să le consilieze, dar și să discute cu agresorii.

116.111 - Telefonul Copilului

Asociația Telefonul Copilului pune la dispoziția copiilor și părinților o linie telefonică de asistență la nivel național. Șapte zile din șapte, de luni până vineri, între orele 8 și 20, sâmbăta și duminica, între orele 10 și 14.00, consilierii asociației răspund apelurilor copiilor și părinților la numărul 116.111, număr armonizat european. De asemenea, le puteți scrie și la adresa www.116111.ro sau prin intermediul aplicației mobile Happygraff, accesibilă pe telefoane mobile cu sistem de operare Android.