Interviu cu șeful ITM Constanța, Eugen Bola

Cum să-ți recuperezi banii dacă ești țepuit de patron

3848
Cum să-ți recuperezi banii dacă ești țepuit de patron - cbbdca00a1b2bef311618af8a53d0d67.jpg

Articole de la același autor

Se întâmplă tot mai des, în ultima perioadă, ca muncitorii să reclame că nu și-au primit drepturile salariale. În lipsa unor acte care să dovedească angajarea, inspectorii de muncă au mâinile legate. Există însă soluții, despre care Eugen Bola, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Constanța, a vorbit într-un interviu acordat ziarului "Cuget Liber".

Reporter: Ce vizează reclama-țiile depuse de constănțeni la ITM Constanța?
Eugen Bola: Primim foarte multe reclamații. În cursul anului 2010, am avut 1.904 sesizări, adică cu aproximativ 25% mai multe decât în 2009. Această creștere putem să o punem pe seama înrăutățirii situației economice din județ. Există un adevărat blocaj financiar și multe dintre societăți nu și-au primit banii pentru prestațiile efectuate. Evident, foarte multe dintre sesizări privesc drepturile salariale care fie nu s-au acordat, fie s-au dat cu mare întârziere. Pe lângă drepturile salariale, dar în strânsă legătură, primim și reclamații privind neacordarea repausului săptămânal, a sporului de noapte și a zilelor de con-cediu sau a compensațiilor în bani.
De asemenea, în mod frecvent, plângerile vizează numărul mare de ore suplimentare neplătite. Sunt reclamate în special firmele de pază și cele privind comerțul cu amănuntul. Efectivul este subdimensionat cu bună știință, oamenii lucrează multe ore suplimentare, dar nu sunt plătiți. Mai mult, din sesizări rezultă că nu au nici măcar contract de muncă.
Cele mai multe sesizări sunt solu-ționate favorabil pentru lucrători. Sunt însă și situații când nu putem să găsim o soluție favorabilă, deoarece nu avem nicio probă materială a trecerii petentului pe la acel loc de muncă.
De exemplu, o femeie ne-a sesizat că a lucrat într-un bar, în județ, și nu a fost plătită. Inspectorul de muncă s-a deplasat la localul respectiv, dar nu a găsit acte de angajare, stat de plată, vreun pontaj. Iar cei care lucrează în prezent acolo spun că nu au cunoștință să fi fost angajată. În aceste situații, îi comunicăm petentului să se adreseze instanței de judecată.
Rep.: Sunt frecvente cazurile când nu există dovezi pentru a demonstra că o persoană a muncit la patronul pe care îl reclamă?
E.B.: Sunt destul de dese, mai ales în domeniul construcțiilor și al comerțului cu amănuntul. Oamenii sunt luați de samsari, de intermediari, duși să lucreze pe un șantier, habar nu au unde, și sunt plătiți sau nu. Dacă nu sunt plătiți, vin la noi. Dar nu știu să ne spună nici la ce societate au lucrat, nici în ce loc, o stradă sau o firmă. "Undeva în Tomis Nord", ne-a spus un reclamant. La fel, la comerțul cu amă-nuntul. Patronul are un singur angajat, îl dă afară, nu îl plătește, după care, după o perioadă, angajează o altă persoană. Bineînțeles că noul angajat nu îl cunoaște pe precedentul, nu avem cum să probăm că acesta a lucrat în locul respectiv, mai ales că nu are nici acte de angajare. Iar administratorul dă o declarație că nu a utilizat prestația, munca respectivei persoane și că nu o cunoaște. În aceste situații, reclamantul este îndrumat să se adreseze instanței de judecată. Dacă vine cu o hotărâre judecătorească prin care se constată că a avut raporturi de muncă, patronul respectiv este sancționat pentru munca la negru. Amenzile sunt între 3.000 și 4.000 de lei pentru fiecare angajat la negru.
Rep.: Lucrătorii nemulțumiți fac și pasul următor, se adresează instanței de instanță?
E.B.: Nu ajung în instanță și este de neînțeles. Cei mai mulți dintre ei invocă situația lor financiară precară. Dar litigiile de muncă nu costă absolut nimic! Acestea nu se timbrează, nu există costuri, iar în acest moment - nu știu ce va fi în noul Cod al muncii - sarcina probării revine angaja-torului. Adică pentru lucrător există prezumția de adevăr, iar angajatorul trebuie să facă dovada că reclamantul nu a lucrat la el.
Dacă dorește, reclamantul își plătește un avocat, dacă nu, se poate prezenta singur în instanță să spună "Am lucrat la acest patron și nu m-a plătit". Angajatul prezintă probele pe care le are, poate o factură pe care a semnat-o, dacă a ținut și o gestiune sau un alt act, iar societatea trebuie să dovedească dacă sunt sau nu reale. Dar oamenii nu știu aceste aspecte. Sau știu și le este mai simplu să se adreseze ITM-ului.
Rep.: Sunt cazuri când angajaților li se promit banii dacă își retrag plângerea de la ITM. Cum procedați în aceste situații?
E.B.: Până la sfârșitul lui 2010, am acceptat ca petițiile să fie retrase și nu mai efectuam control. Din ianuarie 2011 însă, de regulă, efectuăm controale chiar dacă apare această revocare a plângerii. Am spus de regulă, pentru că, dacă este vorba de o adeverință, de carnetul de muncă și au fost acordate angajatului, nu mai are rost să mergem în control. Dar, atunci când apare chestiunea unei plăți care nu a fost efectuată, a timpului de muncă, a repausului, controlul se efectuează chiar dacă părțile au ajuns la o înțelegere. Nu mai există rabat, întrucât încălcările legii există și pentru restul angajaților. A fost remediată încălcarea legii pentru un salariat, dar pentru ceilalți? Și atunci, efectuăm controlul, iar măsurile de remediere vor avea caracter permanent și se vor referi la toți salariații. Indiscutabil, ar fi trebuit să facem asta și anul trecut.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4373 secunde