"Cum să hrănești un copil cu opt lei pe zi?"

Vremurile grele pe care le trăim au lovit greu în mulți români. În timp ce numărul celor care au nevoie de sprijin și de protecție crește de la o zi la alta, personalul Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, plătit prea puțin pentru munca sa, "dezertează" din această misiune grea. Rând pe rând, sătui de reducerile salariale, angajații DGASPC își dau demisiile. În urma lor rămân, în grija statului, copii singuri, adulți bolnavi.
Într-un interviu acordat ziarului "Cuget Liber", directorul coordonator al DGASPC, Petre Dinică, ne vorbește despre greutățile cu care se confruntă "familia" al cărei cap este. Recunoaște că lipsa banilor afectează calitatea serviciilor oferite, dar, cu mult suflet și dăruință, se străduiesc să rezolve fiecare caz în parte cu maximum de profesio-nalism.

- În aceste vremuri grele nevoia de protecție și asistență socială este din ce în ce mai mare. Cum se descurcă direcția pe care o conduceți?
- Căutăm ca printr-o organizare cât mai eficientă să cuprindem cât mai multe servicii. Încercăm să preîntâmpinăm, pe cât posibil, intrarea în sistem. Însă nu reușim întotdeauna. În funcție de natura sesizării, dacă este vorba despre abuz, neglijență sau viol, este clar că se impun măsuri de protecție socială. Dacă sunt sesizări cu aspect social, copilului nu îi sunt asigurate toate condițiile pentru un trai decent, căutăm ca, împreună cu autoritățile locale, să găsim o soluție de susținere a familiei. Apar multe provocări în activitatea noastră pentru că din cauza fondurilor extrem de mici uneori este dificil să rezolvăm toate cazurile la parametri de etică maximă. Dar nu ne permitem nici să tratăm neglijent un caz și să nu protejăm copilul.

- Ați pierdut mulți angajați din cauza reducerii salariilor, iar numărul beneficiarilor a crescut. Afectează acest lucru situația beneficiarilor direc-ției?
- În conformitate cu standardele actuale, suntem sub nivelul prevăzut de lege. Dar nici nu putem să facem angajări. Am solicitat autorităților locale instituirea unui moratoriu cu privire la deblocarea posturilor și sperăm să se rezolve. Din păcate, bugetul este destul de mic și ne dorim să nu recurgem iar la măsura de diminuare a salariilor, spre sfârșitul anului. Nu ne permitem să mai pierdem oameni și să punem în pericol funcționarea serviciilor și viața celor de care suntem direct răspunzători.

- Recent s-au făcut acuzații privind furtul alimentelor din centrele de plasament. Cum comentați?
- De-a lungul timpului am efectuat, atât eu cât și persoane abilitate, numeroase controale inopinate, la diverse ore, chiar înaintate, și nu am descoperit astfel de probleme. Dacă persoana care face acuzațiile a fost martor la astfel de tentative se face la fel de vinovată ca și presupușii făptași, în condițiile în care nu a sesizat celor în drept, inclusiv poliției, să ia o măsură. Dar ce să mai fure, căci valoarea alocației de hrană nu a fost modificată de șase ani. Cu 8,3 lei trebuie să-i oferi omului trei mese pe zi și o gustare, măcar. Ce să cumperi de banii ăștia? Nici cartofi nu ne mai permitem. Hai că piureul îl facem cu fulgi, dar în ciorbe sau în alte mâncăruri ce să punem? Noi ne străduim să asi-gurăm un aspect, un gust și o calitate nutrițională hranei. Nu avem nici condiții de depozitare, pentru a putea achiziționa alimente în cantități mari, la prețuri mai mici. Sunt perioade ale anului, în preajma sărbătorilor, când mai beneficiem de sponsorizări. Atunci facem economie de la noi și folosim alimentele rămase în zilele când nu putem să ne încadrăm în alocația de 8,3 lei.