Copii și familii în suferință! Patimile drumului spre adopție

614
Copii și familii în suferință!  Patimile drumului spre adopție - adoptii3jpeg-1505405052.jpg

Articole de la același autor

Chiar dacă în centrele de plasament din județul Constanța se află sute de copii, nu toți pot fi și adoptați. Spre exemplu, de la începutul anului și până la acest moment, au fost adoptați doar 30 de copii, iar alți 37 au fost integrați

în familii în 2016. Totodată, în 2017, există 63 de familii atestate, 28 de încredințări în vederea adopției

și 28 de deschideri de procedură. În acest număr intră inclusiv copiii cu dizabilități, atât de la asistenți, cât și din centrele de plasament. Cel mai vechi dosar este din 2014.

De ce sunt atât de puțini copiii care își găsesc familii? La momentul actual, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcției Generale de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului (DGASPC), Roxana Onea, sunt puțini copii de vârste mici ce pot fi adoptați, iar în România, în general, adopțiile copiilor de vârstă mai mare merg foarte greu, pentru că familiile atestate nu își doresc așa ceva. Desigur, întâietatea este dată de vechimea atestatului. Apoi, familiile se iau în ordinea în care au venit, iar datele lor sunt introduse într-o bază la nivel național, după care acestea intră într-o perioadă de atestare, pentru copiii pentru care instanța a deschis procedura de adopție.

Trebuie precizat că în sistem există atât o bază de date a copiilor, cât și una a părinților. Mai departe, când un copil se află în baza de date ca fiind adoptabil, atunci se generează din programul respectiv lista cu familiile potențial adoptatoare.

"În funcție de criteriile introduse acolo, lista poate genera mai multe familii, iar ele se contactează în ordinea în care au fost generate. În momentul în care s-a făcut această potrivire teoretică, familia este anunțată că poate veni, au acces la fotografia celui mic și istoricul lui (date despre părinți, unde a stat, starea lui de sănătate etc.). Dacă se trece de această perioadă în mod favorabil și familia spune că își dorește să cunoască acel copil, se trece la etapa a doua: întâlnirea, care are loc la asistentul care are în grijă copilul. Bineînțeles, după aceea există programul de vizite, minim cinci, înainte de a-l încredința în vederea adopției. De asemenea, părinții trebuie să știe că există un interval de 90 de zile în care pot lua copilul acasă, procedură ce se numește încredințare în vederea adopției", a declarat, pentru "Cuget Liber", reprezentantul DGASPC.

Navigatorii sunt defavorizați

Roxana Onea a mai spus că perioada minimă este de trei luni, dar se poate prelungi, în condițiile în care copilul prezintă probleme de adaptare sau viitorii părinții par a avea temeri vizavi de adoptarea lui. După etapa de încredințare, se trece la ultima etapă: încuviințarea adopției. Și această procedură le mănâncă destul din timpul familiilor, pentru că, după ce acestea fac solicitările necesare, are loc întâlnirea cu specialiștii din cadrul biroului Adopții, după care urmează perioada de evaluare, care durează 60 de zile.

În această perioadă, au loc șase întâlniri cu asistenții sociali, care fac inclusiv verificări în teren, minim patru întâlniri cu psihologul, etapa de teste, apoi cea de informare, cursuri ținute de psiholog și consilierul juridic, prin care adulților li se explică efectele adopției și că procesul în sine al adopției este unul ireversibil.

Purtătorul de cuvânt al DGASPC îi informează pe această cale pe navigatori că ei sunt o categorie defavorizată, atunci când vine vorba despre adoptarea unui copil, în sensul că trebuie să facă dovada că nu au fost plecați din țară mai mult de trei luni pe an. "În aceste condiții, adoptă soția și, ulterior, soțul adoptă copilul soției", a precizat Roxana Onea.

v v v

Un lucru bun este că, dacă până în 2016 familiile nu puteau opta decât pentru un copil din localitatea de domiciliu, în cazul nostru, Constanța, la acest moment pot adopta copilași din orice județ al țării.

Viitorii părinți sunt informați mereu și despre ceea ce înseamnă copil greu adoptabil, cel care, de la momentul deschiderii procedurii, în nouă luni nu a intrat în potrivire cu nicio familie. În astfel de situații, copilul intră pe profil public, cu tot cu fotografie, cu o scurtă prezentare etc.

"Părințiii au dreptul la cinci refuzuri, apoi intră în niște ședințe de consiliere, cu scopul de a identifica mai bine ce își doresc și ce se întâmplă de nu au vrut niciun copil", a comentat reprezentantul DGASPC. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 1.388 secunde