Constanța, orașul neștiut! Istoria pe care o ascundem printre bălării

43543
8

Articole de la același autor

Constanța mustește de istorie. Pretutindeni sunt vestigii ale vremurilor pe care orașul le-a trăit de mii de ani. Bucăți de piatră, ziduri, ruine, statuete, morminte, clădiri mai mici sau mai mari, toate vorbesc despre viața urbei de dinainte de noi. Unele le vezi cu ochiul liber, la o plimbare prin centrul vechi, altele sunt ascunse, în locuri de puțini știute, lăsate într-o ignoranță care ar trebui crunt pedepsită.

Puțini din constănțeni știu ce este sub bălăriile de vizavi de Zorile, de bazilica de la Colegiul "Mihai Eminescu", de Casa cu lei, Vila Șuțu, ambele lăsate în paragină, în Peninsulă, sau de Fântâna dragonului, de la Stadion. Iar turiștii nici nu au cum să afle, căci nimeni nu le vorbește despre aceste obiective uitate chiar și de autorități. Și mai puțini știu de orașul de sub noi, căci este adânc îngropat sub străzi peticite și clădiri kitschoase, pentru că nu s-au găsit soluții și finanțări să îl facem vizibil și să îl punem în valoare.

Mormântul dintre bălării

Pe strada Mircea cel Bătrân, între arteră și malul ce coboară pe plaja Modern, încadrat de cârciumi și hoteluri, se află Mormântul lui Hipogeu. Am fi zis că se găsește, dar ar fi fost o ironie, căci zona nu este marcată, panoul de prezentare nu este vizibil, iar monumentul are lacăt pe ușă. Unic în România, mormântul datează din perioada împăratului Constantin și este protejat cu o baracă. Frescele de pe pereții cavoului sunt de o frumusețe greu de reprodus, însă au nevoie de un microclimat special, pentru a nu se degrada.

Deschiderea cavoului ar duce la deteriorarea picturilor și, până în prezent, de la descoperirea sa în 1988, nici autoritățile locale, nici Ministerul Culturii nu a găsit varianta de a pune în valoare această comoară necunoscută a orașului. Numeroase proiecte au fost avansate pe marginea acestui mormânt, de o replică în mărime naturală, la ridicarea unui complex cultural, dar au rămas la nivel de planuri. Arheologii sunt însă convinși că zona ascunde și alte monumente de acest gen.

"Mormântul de sub pământ" datează din secolul al IV-lea d. Hristos. Picturile murale, de o valoare extraordinară, descriu masa rituală celestă, cu paharele ținute în mâini de doi dintre defuncți. Specialiștii consideră că este vorba despre personaje masculine. În interiorul mormântului ar fi cel puțin șase schelete umane ale locuitorilor Tomisului antic. De altfel, arheologul Constantin Chera este de părere că acest cavou face parte din-tr-o amplă necropolă a Tomisului antic.

Basilica din curtea liceului

Ceva mai la vale, în Peninsulă, în curtea Colegiului "Mihai Eminescu", sub o ușă de beci, cu barele ruginite, se cască o groapă cu scări înguste, ce duc la una dintre cele mai vechi bazilici descoperite vreodată pe tărâm dobrogean. Datând de la sfârșitul secolului al IV-lea, bazilica paleo-creștină ar fi putut fi chiar episcopia vechiului Tomis. Din păcate, picturile, pereții laterali, cărămida, toate se află într-o stare avansată de degradare și ar putea fi complet distruse în câțiva ani.

Deși este de o frumusețe deosebită, situl nu a mai fost restaurat de peste 20 de ani și nici nu este deschis publicului. "Am făcut solicitări pentru a ne sprijini la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, la Arhiepiscopie, la Primărie. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, în mai puțin de zece ani este posibil să nu mai avem frescă. Dacă am construi aici un mic complex expozițional, am putea împiedica infiltrarea, condensul care afectează pictura, fresca", este de părere Mihai Paris, profesor de istorie în cadrul liceului.

Casa cu lei, lăsată pieirii

La numai câteva sute de metri de basilica îngropată, se află, la suprafață, dar la fel de degradată, Casă cu lei. Faimoasă odinioară și inclusă în circuitele turistice, impunătoarea clădire este acum în mizerie. Nu există panouri indicatoare care să ducă la ea, pentru că, în-afară de leii și coloanele îngălbenite de vreme, nici nu prea mai ai ce vedea la ea. Geamurile au fost înlocuite cu panouri de osb, iar casa este încuiată.

Edificiul, în stil eclectic nuanțat cu elemente de renaștere și baroc elvețian, a fost construit la începutul secolului trecut de către Dicram Emirzian, un membru respectat al comunității armene. În 1921 a fost sediu de bancă, apoi a fost locuit de fiul lui Dicran Emirzian, Bebi, până în 1941, după care a fost închiriat și, ulterior, naționalizat.

Autorul frumoasei clădiri este arhitectul Ion D. Berindei, leii fiind chiar blazonul familiei Berindei. Numele clădirii vine de la cei patru lei sculptați care tronează pe coloanele imobilului. Dacă la momentul construcției, Casa cu lei avea deschidere direct către Piața Ovidiu, acum, ea a ajung un imobil ascuns și părăsit de pe strada Dianei. Proprietarul actual și-a anunțat intențiile de a o renova încă de acum cinci – șase ani, dar nu a demarat încă nici măcar procedurile de autorizare a lucrărilor de restaurare.

Vila Șuțu, bântuită de ghinioane

Tot în Peninsulă, de data aceasta, pe taluzul de deasupra mării, tronează, ca o casă bântuită, și Vila Șuțu. Nimeni nu o mai admiră, deși odinioară era în centrul atenției, mai ales a lumii bune, a bogaților vremii. Construită de Mihail Șuțu, descendent al unei familii de rang înalt, fiul ministrului de finanțe din timpul domniei lui Alexandru L. Ghica, vila se află într-o locație de vis, cu terase mari, în stil maur. Clădirea nu mai este locuită de ani buni, nu mai are ferestre și zidurile i-au fost vandalizate. În 2015 era scoasă la vânzare de o casă de licitații din București cu o sumă de peste 500.000 euro. Deocamdată mai poate fi admirată doar de la distanță, din Portul Tomis, de unde nu se văd zidurile crăpate și pereții jupuiți.

Fântâna dragonului, de lângă Stadion

Ceva mai de aproape putem vedea Fântâna dragonului, un alt obiectiv uitat de toți, din apropierea Stadionului de pe strada Primăverii. Așezată pe un platou, în spatele unor blocuri turn, edificiul are 41 de metri lungime și 17 metri lățime. Nu mai este funcțională de ani buni, singurii care s-au bucurat de ea fiind artiștii de graffitti, care au pictat-o cum s-au priceput ei mai bine. Deși odinioară grandioasă, impunătoare, fântâna este acum doar o baltă cu apă murdară. Instalația nu mai există, iar multe din detaliile arhitecturale au dispărut sau au fost distruse.

Deși a fost realizată în vremea comunistă, tocmai pentru a realiza ceva monumental, fântâna are ceva accente ale stilului aztec și, dacă ar funcționa, ar putea înfrumuseța măcar puțin aspectul trist și cenușiu ar cartierului, nemaivorbind de faptul că ar putea deveni și un obiectiv turistic.

Și dacă tot vorbim despre vestigii neștiute, nu putem să nu pomenim și de tot ce se află în pământurile Constanței. Practic, sub orașul de azi, este îngropat și bine ascuns încă un oraș întreg, cu toată istoria lui. În urmă cu trei ani, lucrările de reabilitare a zonei peninsulare au scos la iveală mărturii ale unei vieți ce a existat acum mulți mulți ani, în vechiul Tomis. Sub strada Arhiepiscopiei, au fost găsite ziduri ale unui edificiu de mai bine de 1.500 de ani. Deși în stare bună de conservare, din cauză că se aflau sub o stradă cu trafic intens, vestigiile au fost acoperite la loc până când se vor găsi soluții pentru a fi puse în valoare. Ele sunt acum consemnate doar în hărți și înscrisuri istorice.

Arheologii consideră că edificiul face parte din băile publice ale cetății Tomis din perioada romană sau romană-bizantină. "Sigur era un edificiu monumental, de mari dimensiuni și solid. De exemplu, zidurile aveau cel puțin 2,5 metri grosime și era dotat cu sistem de încălzire prin pardoseală, iar pereții erau placați cu marmură", ne-a povestit, atunci, arhitectul Octavian Mitroi.

Acum, de câte ori trecem pe strada Arhiepiscopiei, putem doar să ne imaginăm că, sub picioarele noastre, acum 1.500 de ani, romanii se îmbăiau și mergeau cu picioarele goale pe pietrele fierbinți, fiind inventatorii încălzirii prin pardoseală. "Aceste vestigii au avut neșansa, suprapuneriii sitului arheologic Tomis cu construcția modernă a Constanței, dar și descoperirii lor pe carosabilul străzii Arhiepiscopiei. Partea bună este că am salvat toate informațiile pe care aceste vestigii antice ni le-au putut oferi. Le-am pozat, le-am desenat, le-am pus pe plan și, în felul acesta, am contribuit, cu un mic «licurici» la completarea hărții arheologice a Tomisului. De asemenea, se va face o ridicare topometrică și descoperirile vor fi marcate pe planul orașului actual și pe planul Tomisului antic. Știm că ele sunt aici și că sunt într-o stare de conservare relativ bună", ne-a mai spus Octavian Mitroi.

Comentează știrea

jj
29 iulie 2017
casa cu lei

casa cu lei ete in proprietatea lui Comanescu si vrea sa faca garaj pentru masinile lui

Arabu
29 iulie 2017
Incultura !!!

Ce sa știe Păstaie, Porcstantinescu și Fătălău de istorie, 3 inculți proveniți din afară Constantei, programați sa distrugă. Au aceste personaje vreo realizare de cara sa fie mândrii și ei și constănțenii ???

Motecuzoma I Ilhuicamina
29 iulie 2017
Ruinele "aztece"

"fântâna are ceva accente ale stilului aztec "- acel stil aztec s-a numit "renasterea socialista" sau "realismul socialist".Fantana a fost construita in anii 50 ,atunci cand a fost construit si stadionul Farul.Ca totul este o ruina, te rog sa-i ceri explicatii descultului de la Altan Tepe ajuns primar .Pe timpul lui drogatului de Mazare era viceprimar. Cat despre Casa cu Lei , sunt pe aceeasi unda cu comentariul dl"JJ".Apropo, de Casa cu Lei ce parere are Mucea Flaimucea de la primarie?Nu-l arde un pic la buzunar pe proprietarul Casei cu lei,"marele investitor strategic al Romaniei"?Ce ne promitea domn primar despre casele si terenurile lasate in paragina? Daca cineva indrazneste sa-si renoveze gardul sau acoperisul fara semnatura lui Mucea Voda,imediat ia amenda, dar in schimb pe "geambasii de ruine " ii lasa in pace. Soarta Mormantului lui Hipogeu demonstreaza nivelul de pregatire profesionala si culturala a celor ce lucreaza in Min.Culturii si a celor ce au condus si conduc destinele acestui oras.Acum ca cineva sa se ingrijeasca de Mormantul lui Hipogeu, trebuie ca acesta sa ajunga subiect de can-can.Domn ministru Lucian Romașcanu stie un singur lucru , din can-can-uri ies banii! PS. Ptr cei care nu stiu, dl Lucian Romașcanu a fost manager la tabloidele Can-Can si Libertatea.Cand "Fata de la pagina 3"sau madam Pestritu o sa faca o sedinta foto la Mormantul lui Hipogeu, atunci acest sit arheologic va intra in atentia Min.Culturii

Mos Ion
29 iulie 2017
Mazare , Constantinescu , Fagadau , ce vina au iei ?

Noi i-am votat , noi i-am instalat in functiile respective ! Mai vinovati decat iei suntem noi , Constantenii ! Pe strada , prin autobuz ,pe plaja , aud comentariile turistilor referitor la starea de degradare a orasului .....Simt o rusine de nedescris !

f.i.
30 iulie 2017
Realism socialist?

Gresit, Fantana Dragonului nu se incadreaza efectiv in "renasterea socialista", are elemente nu aztece, ci orientale (chinezesti), care se pare ca ar fi fost impuse de vreun membru al conducerii mai umblat, nu de catre arhitect, dupa cum ar fi putut afla si "jurnalista" care a scris articolul daca ar fi facut o cautare pe Google: http://voceaconstantei.ro/comorile-constantei-fantana-dragonului-floarea-de-lotus-si-misterele-ei/

Răspuns la: Ruinele "aztece"
Adăugat de : Motecuzoma I Ilhuicamina, 29 iulie 2017
"fântâna are ceva accente ale stilului aztec "- acel stil aztec s-a numit "renasterea socialista" sau "realismul socialist".Fantana a fost...
Florin
30 iulie 2017
Mormantul lui hipogeu

In articol este scris ca este mormantul lui hipogeu :)) ... gresit ... mormant paleocrestin de tip hypogeu (sub pamant)

Gica Petrescu
1 august 2017
Hipogeu

E foarte bine ca vestigiile sa stea ingropate in aceasta epoca.. Va dati seama ce jaf ar fi daca ar sta la vedere? Inca nu este momentul, poate peste o mie dea ani.. Macar daca vreu tânăr sau grup de tineri ar inregistra 3D si ar distribui realitatea virtula inca reala astazi.. Ar fi vizibila pentru cei care ne vor urma. Liceul Eminescu ? Domnul Stelică ? Ce spui ? Nu doar in curtea liceului, sunt înca atâtea lucruri care sigur vor fi vandalizate in oras.. Domnuț primar sigur are alta treaba.. placheaza cu aur parcul primariei.. O lustruieste pe cucoana aia de bronz cu pulpe grase.. Ne toaca banii pe cine știe ce șmen..

Inna
3 august 2017
Cazino

Ce sa mai spunem de Cazinoul din Constanta...multe din efigii, statuete (delfinasii...) au fost luate si puse in casele lor de anumiți "oameni de bine " din primărie ...josnic!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6685 secunde