Constanţa, la mila lui Dumnezeu, în cazul unui seism mare!

Joi, 04 Martie 2021, 00:00
2052
44 de ani se împlinesc astăzi de la cel mai devastator cutremur de pământ produs în ţara noastră. 4 martie 1977 a rămas în istorie ca o tragedie naţională. Seismul de 7,2 grade pe scara Richter a ucis atunci peste 1.550 de oameni şi a rănit peste 11.000, iar pagubele au fost uriaşe. Între timp, am mai avut parte de ceva zgâlţâituri şi sperieturi, dar am fost norocoşi să nu numărăm victime, ci doar pagube aproape nesemnificative.

Gândul unui cutremur mare tulbură somnul multor constănţeni, mai ales când văd la televizor câte nenorociri se întâmplă în alte zone. Unii locuiesc în case vechi, alţii în blocuri ceauşiste, unde s-au spart pereţi şi s-au făcut modificări la structura de rezistenţă, dar nici cei care stau în blocuri noi nu dorm prea liniştiţi, având în vedere calitatea destul de slabă a construcţiilor din ziua de azi.

Cu toate acestea, zona Dobrogei şi judeţul Constanţa se află în topul naţional cu cele mai puţine gospodării acoperite prin asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale. Potrivit reprezentanţilor PAID – Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, în prezent, în judeţul Constanţa sunt în vigoare 64.879 de poliţe PAD (asigurare obligatorie a locuinţei), care acoperă doar 21,53% din gospodării. „Data de 4 martie este un moment potrivit să ne amintim că dezastrele lovesc fără a ţine cont de vreun criteriu. Acum un an nimeni nu îşi imagina că o pandemie ne va afecta aşa cum a făcut-o. Chiar dacă atenţia noastră este îndreptată aproape complet în acea direcţie, nu putem ignora faptul că pandemia COVID-19 nu anulează ameninţarea unor dezastre naturale. În plus, 4 martie este momentul în care conştienzăm că acum, spre deosebire de atunci, putem fi pregătiţi. Obiectivul nostru major este să creştem gradul de acoperire prin asigurarea obligatorie a locuinţei în România, ceea ce face ca orice creştere să fie importantă”, explică directorul general PAID România, Nicoleta Radu.

Se face inventarul imobilelor cu risc

Grav este că probleme serioase sunt şi la instituţiile publice. La începutul acestui an, la nivelul Primăriei Constanţa, a fost înfiinţată Comisia pentru reducerea riscului seismic. După o primă evaluare, s-a constatat că 79 de grădiniţe şi şcoli din municipiul Constanţa funcţionează în clădiri construite înainte de 1978. Dintre acestea, doar 15 au fost expertizate tehnic în ultimii cinci ani. „Fiecare clădire în care se desfăşoară activităţi didactice care se află în patrimoniul administraţiei publice va fi evaluată tehnic. Vom vedea, în urma rapoartelor de expertiză, în funcţie de încadrarea acestora în clase de risc seismic, unde se impun intervenţii urgente”, a anunţat recent viceprimarul Ionuţ Rusu.

În acelaşi timp, echipele municipalităţii realizează inventarul tuturor clădirilor publice cu potenţial risc seismic din municipiul Constanţa. Expertize tehnice se vor efectua şi la imobilele aflate în administrarea Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului Public şi Privat Constanţa. Acestea sunt amplasate preponderent în zona peninsulară şi centrală a oraşului şi sunt construite în prima jumătate a secolului al XX-lea, după proiecte tehnice elaborate fără prescripţii tehnice de protecţie antiseismică. Ulterior, în urma rapoartelor de expertiză se vor stabili intervenţiile necesare şi se va realiza încadrarea acestor imobile în clase de importanţă şi risc seismic.

Blocuri în pericol

Probleme sunt şi la unele blocuri vechi din oraş, însă lista acestora nu poate fi făcută publică. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Constanţa, proprietarii apartamentelor din imobilele respective au fost notificaţi la momentul respectiv, cu ani de zile în urmă, şi ştiu la ce riscuri se expun. Ar fi vorba despre aproximativ 35 de blocuri care prezintă grad de risc seismic ridicat, însă proprietarii sau locatarii nu sunt de acord ca imobilul respectiv să fie inclus oficial pe lista celor cu bulină roşie.

Riscuri sunt însă la multe din blocurile ceauşiste, din cauza modificărilor făcute în apartamente, cu desfiinţarea unor pereţi, parapeţi sau chiar ziduri de rezistenţă. „La parterul multor blocuri vechi, apartamentele au fost transformate în spaţii comerciale. Nu mai sunt camere, nu mai există pereţi. Este imposibil ca, după astfel de intervenţii, imobilul respectiv să se mai comporte, în caz de seism, aşa cum a fost proiectat. Au intervenit modificări care influenţează gradul de rezistenţă. Să sperăm că nu vom fi contemporani la un cutremur care să le încerce structurile. Ar fi un dezastru”, ne-a declarat Mihai Iancu, inginer constructor.



Pagina a fost generata in 0.2576 secunde