Cetatea Ibida va fi promovată?

Arheologii tulceni au anunțat că au început demersurile pentru atragerea fondurilor comunitare și promovarea turistică a uneia dintre cele mai mari fortificații romane din Dobrogea, cetatea Ibida, aflată în apropierea localității Slava Rusă. Cercetătorul științific al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), Dorel Paraschiv, membru al colectivului de cercetare din situl de la Slava Rusă, a declarat pentru AGERPRES că în localitate există o clădire care ar putea fi amenajată ca muzeu al fortificației. "Situl arheologic, aflat pe drumul național Constanța-Brăila, este foarte vizitat de când avem indicatoare la toate intersecțiile. Ar trebui amenajat un muzeu al sitului și sperăm ca acest proiect să se realizeze în viitor. Există o clădire în apropierea sitului, fostul cămin cultural din localitate, un imobil solid din piatră care se pretează la o asemenea funcționalitate", a afirmat Paraschiv.

Muzeul cetății Ibida va prezenta materialele arheologice descoperite atât în curțile localnicilor, cât și în apropierea localității Slava Rusă. "Localnicii, în general, au înțeles importanța sitului. Foarte mulți dintre ei, dacă au avut proprietăți în sit, au preferat să cumpere în afara acestuia, înțelegând că nu pot construi. Slava Rusă poate avea un viitor turistic, atât prin cetate, cât și prin cele două mănăstiri de rit vechi Uspenia și Vovidenia", a mai spus reprezentantul ICEM. Potrivit acestuia, fondurile comunitare pentru realizarea muzeului cetății Ibida vor fi atrase prin mecanismul financiar Investiții Teritorial Integrate-Delta Dunării.

Situl Ibida, care conține vestigii încă din paleoliticul superior, a intrat în literatura de specialitate în anul 1875, atunci când a fost publicată prima inscripție descoperită în zonă. "Este vorba despre o inscripție funerară din secolele II-III găsită de un negustor de vin care a copiat-o și trimis-o unui specialist din Germania. Prin hazard, în anul 2001, s-a descoperit o inscripție similară. Am curățat-o, am cercetat-o și, paradoxal, era vorba despre prima inscripție luată din zidul de incintă al cetății și redescoperită după 126 de ani la doi kilometri distanță de data asta. Până acum, am mai descoperit 10 inscripții", a afirmat Dorel Paraschiv.

El a menționat că cercetările arheologice în acest sit au fost efectuate sporadic, iar rezultatele unora dintre ele nu au fost făcute publice. Istoria acestor cercetări a fost marcată inclusiv de militari bulgari. "În 1917, un locotenent colonel bulgar, Iconomof, realizează un tranșeu în centrul cetății, prilej cu care se descoperă trei abside ale aceleiași basilici. El afirmă că basilica avea pavaj din mozaic, ceea ce face din aceste vestigii un monument unic de arhitectură religioasă. Mai mult, lățimea acestei basilici este mai mare de 20 de metri. În decursul anilor, noi am descoperit cinci capiteluri din marmură provenind de la aceeași basilică, cu volume mai mari decât cele de la Histria și Ulpia Traiani, și ne gândim că avem de-a face cu cea mai mare basilică paleocreștină din Dobrogea", a mai spus cercetătorul. Din 2001, autoritățile române sprijină financiar anual cercetările arheologice din situl Ibida, însă principala sursă rămâne cea privată. "Evident că banii de la Ministerul Culturii sunt insuficienți, astfel că principalele fonduri pentru cercetare provin din surse private. Se lucrează cu studenți din Galați și Iași, iar acestora li se asigură cazare și masă de diverși sponsori", a afirmat Paraschiv.

Printre instituțiile care sprijină financiar cercetările în cea mai mare fortificație din Dobrogea s-au aflat atât cele din județul Tulcea, cât și cele din Germania și Italia. De-a lungul timpului, în cetatea din apropierea localității Slava Rusă au fost descoperite tezaure din monede de aur și bronz, un depozit de cereale cu vase de provizii păstrate integral timp de 1.500 de ani, părți din orașul de altădată care avea 24 de hectare, o fortificație anexă de 3,5 hectare, o necropolă cu zeci de mii de morminte dintre care arheologii au cercetat circa 200, turnuri cu o arhitectură deosebită. "Doar fortificația anexă de 3,5 hectare a cetății Ibida reprezintă jumătate din suprafața Histriei din aceeași perioadă", a precizat reprezentantul ICEM.