€ 4.6677
£ 5.3242
$ 4.0341

Mai multe ştiri online:

Ce-a fost și ce-a ajuns Cetatea de la Hârșova. "Încă nu este totul pierdut!"

Ştire online publicată Sâmbătă, 11 August 2018. Autor: Mirabela ȘERBĂNESCU
Cetatea de la Hârșova este un subiect inepuizabil. De-a lungul timpului, s-a scris foarte mult despre aceasta și cu toții știm că din acea zonă au fost scoase la lumina zilei o mulțime de resturi de ziduri necunoscute, despre care nici măcar nu se știa că există. Mai mult decât atât, săpăturile arheologice din ultimele decenii au arătat, pentru prima dată, că fortificația antică începe, undeva, aproape de partea centrală a orașului de astăzi. Acest lucru înseamnă că, în cea mai mare parte, bogățiile antice sau ce a mai rămas din acestea, se ascund sub actuala așezare.

„O moștenire fabuloasă, grea, dar și complicată. În puținele morminte antice săpate până acum au fost aduse la zi dovezi uimitoare ale civilizației locului. Unele obiecte din aur, care pot fi întâlnite astăzi în sala Tezaurului Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României, au o poveste demnă de scenariu de film. Acestea au făcut parte din expoziții naționale și internaționale de prestigiu, iar somnul de veci al celor care au clădit cetatea și orașul Carsium-numele antic al Hârșovei, a rămas prins între betonul caselor de astăzi și asfaltul ulițelor. Nimic nu poate fi mai greu pentru istoria noastră trecută și prezentă...Totul stă încremenit așa, de mai bine de o sută de ani. Din acest motiv, cei care vin la Hârșova și caută vechea cetate rămân oarecum dezamăgiți. Pe malul Dunării se găsesc doar resturi de ziduri și un turn de aproape opt-nouă metri înălțime. Reprezintă ultima fază a cetății, cea medieval-târzie, datată în epoca otomană. Pe faleza Dunării, sub stâncile înalte de aproape 30 de metri, se deschide, spectaculos, un zid de aproape 40 de metri, în spatele căruia se aflau birourile vamale ale portului medieval din secolele XIII, până în secolul al XIX-lea”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Nicolae Constantin, arheolog.

El spune că toate caracteristicile zidului poartă amprenta stilului genovez. Apoi, în secolul al XIII-lea, Genova dobândește, de la bizantini, printr-un tratat special, dreptul de a exploata fortificațiile dunărene. La începutul secolului al XIX-lea, Contele de Langeron descria cetatea de la Hârșova ca fiind de origine genoveză, iar pe o stampă realizată după mai bine de un deceniu, ferestrele zidului sunt încadrate de ogive frânte.

Din păcate, a precizat specialistul, din toate acestea ne-au rămas mărturie doar imaginile și descrierile istorice.

Strălucirea de odinioară a acestei cetăți nu mai există

„Strălucirea de odinioară a acestei cetăți nu mai există astăzi. Ne putem imagina doar cum arătau toate acestea în urmă cu câteva secole. Între ceea ce se vede pe cetate și imaginile din muzeu stă capacitatea vizitatorului de a reproduce acest univers dispărut. Călătorul turc Evlia Celebi scria, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, că Hârșova avea 1.600 de case și o cetate cu un zid de 3.000 de pași. Privind orașul de astăzi trebuie să facem un exercițiu de imaginație pentru a vedea că ruinele acestora se găsesc sub fiecare dintre pașii noștri”, a adăugat istoricul.

Așadar, Hârșova prezintă o caracteristică rar întâlnită, dar puțin cunoscută și aproape imposibil de văzut la pas. Doar împătimiții care se încumetă să parcurgă străzile mici, înguste, pe trasee numai de ei știute, pot reconstitui această istorie. Nimic sau aproape nimic nu lasă ochiului să vadă asta. De altfel, a subliniat arheologul constănțean, sub casele din cartierul Dijmalala se află o așezare neolitică cu un strat de cultură de aproape 13 metri.

„Da! 13 metri de succesiune, de viață neolitică neîntreruptă, un unicat în această parte a continentului. Strălucirea unei vieți exclusiv naturale, trăită în deplină armonie cu resursele existente, de abundența oferită cu generozitate de Dunăre. Arheologii au scris, aici, o pagină în istoria comunităților Hamangia, Boian și Gumelnița din Dobrogea și nu numai”, a amintit el.

Adevărul despre Carsium

Cum a apărut această cetate? Constantin spune că cetatea s-a construit în secolul al XVII-lea, iar zidurile ei pot fi văzute, astăzi, pe suprafața de la Dunăre, pe care toată lumea o numește cetatea Carsium.

„Resturile acestei fortificații pe care le găsim sub orașul actual, aproape la fiecare săpătură, ne umplu de uimire și ne dau garanția că toate indiciile oferite de Evlia Celebi, contele de Langeron, stampele din anul 1822 sau descrierea făcută de von Moltke, toate sunt cât se poate de reale. Din păcate, toate acestea sunt lucruri numai de noi știute sau văzute. Am vrea să poată fi păstrate la lumină, să fie văzute și admirate de toată lumea. Sigur că nu se poate. Nu se poate acum. Nu se poate mâine. Nu știm dacă mai departe este posibil. Poate da, poate nu! Poate vor rămâne mai departe prinse în fundații de beton sau vom pune mai departe asfalt peste ele. Totuși, potențialul istoric al localității este mult mai bine ilustrat în muzeul de aici”, a adăugat el.

În cele din urmă, arheologul este de părere că șansa salvării cetății de la Hârșova se află în mâinile Consiliului Județean.

„Proiectul de restaurare și valorificare turistică a cetății Carsium, recent semnat, poate marca un început bun la care trebuie să se plieze și comunitatea locală, deci încă nu este totul pierdut!”, a încheiat el.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Eveniment
sambata, 13 octombrie Foto : UPDATE. COPIL CĂZUT DE LA ÎNĂLȚIME, ÎN "ȚARA PITICILOR"! 55632 vizite, 0 comentarii UPDATE. COPIL CĂZUT DE LA ÎNĂLȚIME, ÎN "ȚARA PITICILOR"!
Cultură-Educație
vineri, 12 octombrie Foto : Apel disperat al directoarei de la Oleg Danovski: "Nu vreau să cerșesc" 34423 vizite, 0 comentarii Apel disperat al directoarei de la Oleg Danovski: "Nu vreau să cerșesc"
ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.761 secunde