Cât de pregătiți suntem pentru marele cutremur

Mâine, se împlinesc 40 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Au murit atunci peste 1.000 de persoane, iar alte 11.000 au fost rănite. Zeci de mii de locuințe au fost distruse. În ciuda acestor nenorociri, românii nu par să-și fi învățat lecția. Iar dacă este să ne luăm după părerile specialiștilor, care susțin că ciclicitatea seismelor puternice este în jur de 40 de ani, pericolul pare mai aproape decât oricând.

În toți acești ani, aproape că nu s-a făcut nimic pentru a ne pregăti pentru marele cutremur. La Constanța, avem zeci de clădiri publice cu risc seismic, multe dintre ele găzduind școli și grădinițe. Avem zeci de blocuri șubrede, ținute la secret de proprietari și Dumnezeu știe câte alte blocuri șubrezite de modificările ilegale din apartamente.

În ultimele luni, au avut loc zeci de cutremure, însă vreo trei dintre ele le-am simțit și noi destul de bine. Chiar și așa, tot nu se iau măsuri. Într-un raport recent, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență arată că trei sferturi dintre români ar fi afectați de un cutremur puternic.

Autoritățile nu sunt pregătite să facă față unei catastrofe, iar infrastructura este praf. Sunt clădiri neexpertizate, sunt străzi unde nu se poate intra cu mașinile de pompieri sau de salvare, iar "gradul de dotare este modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative, căutare - salvare urbană, adăpostire și înștiințare - alarmare", se arată în raportul ISU.

Școli și grădinițe cu risc seismic

La Serviciul Inspectorat Protecție Civilă din cadrul Primăriei Constanța, sunt înregistrate 61 de clădiri cu risc seismic. Dintre acestea, numai cinci au bulină roșie, riscul fiind de gradul întâi.

"Au fost șase clădiri, dar una a fost reabilitată, a fost expertizată ulterior și acum este încadrată în clasa a treia de risc. Mai avem 28 de imobile încadrate la clasa a doua de risc, 24 la clasa a treia și două imobile la clasa a patra. Rău este că în foarte multe dintre aceste imobile funcționează școli și grădinițe. Sunt și blocuri, iar legea le permite proprietarilor să nu fie de acord să le facem publice. Ei nu mai pot să le vândă sau să le asigure", a declarat, pentru "Cuget Liber", Ștefan Taran, șeful Serviciului Inspectorat Protecție Civilă, din cadrul Primăriei Constanța.

Blocurile, șubrezite de modificările din apartamente

La bloc, necesitatea de a avea mai mult spațiu a devenit rapid o modă și proprietarii au spart pereții din apartamente după cum le-a plăcut. Mai mult decât atât, parterul blocurilor a fost transformat în spații comerciale, cu ieșire direct la trotuar. Însă multe din aceste modificări sunt ilegale, fără autorizație și fără evaluarea unui inginer structurist.

Singura modalitate prin care autoritățile pot verifica dacă un proprietar a modificat pereții din apartament este verificarea ca urmare a unei sesizări de la vecini.

Reprezentanții Corpului de Control al Primăriei Constanța pot aplica amenzi și dispune intrarea în legalitate sau pot cere refacerea pereților dărâmați. Amenzile sunt cuprinse între 1.000 și 100.000 de lei, în funcție de gravitatea abaterii de la legislație.

"Noi putem răspunde unei sesizări și putem să modificăm dacă modificările făcute în apartament sunt legale, conform unui autorizații de construcție. Însă sunt multe cazuri în care se fac modificări ilegale, despre care nu avem cum să știm și nu putem să facem nimic. Dacă a fost sau nu afectată structura de rezistență poate stabili numai un specialist", a explicat, pentru "Cuget Liber", inspectorul șef al Inspectoratului Județean în Construcții, Harry Michelle Boiagian.

Containere cu echipamente de salvare

Între timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a achiziționat echipamente moderne de salvare în caz de cutremur. Este vorba despre zece containere, din care unul a ajuns la Constanța, dotate cu perne hidraulice pentru ridicarea zidurilor prăbușite, senzori acustici și cu infraroșu pentru localizarea victimelor și alte echipamente de salvare de ultimă generație.

De asemenea, deoarece un seism major va afecta, pe lângă clădiri, și sistemele de comunicații, IGSU dispune de o rețea de puncte de comandă mobile, care pot fi organizate ca elemente de dispozitiv pentru relațio-narea pe timpul situațiilor de urgență de amploare și intensitate mare și foarte mare. Aceste puncte de comandă mobile vor fi amplasate în locuri cu risc scăzut din punctul de vedere al afectării infrastructurii și vor asigura comunicarea cu punctele de comandă și cu unitățile de intervenție care vor fi implicate în operațiuni. Ele vor asigura preluarea apelurilor de urgență de la populație. Deci, acestea se vor transfor-ma într-un dispecerat mobil care va fi amplasat în afara zonei de risc seismic și va asigura inclusiv relaționarea cu populația, pentru a intra în posesia informațiilor relevante.