Cartierele Constanţei, modernizate. Cum văd arhitecţii o viaţă mai bună pentru cei de la bloc

Constanţa s-a dezvoltat în ultimii ani într-un ritm alert. Au apărut cartiere noi, pe la periferie, dar şi în cartierele vechi s-a construit masiv. Aşa au început să dispară spaţiile verzi, locurile de petrecere a timpului liber şi chiar grădinile din jurul blocurilor. Autorităţile locale au în vedere o întinerire a vechilor cartiere muncitoreşti ale Constanţei, astfel încât să crească şi calitatea vieţii locuitorilor lor.

Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Constanţa a elaborat un Ghid de Regenerare Urbană pentru cartierele de blocuri din municipiu. Propunerile aparţin unui grup de 14 arhitecţi şi vizează o abordare integrată a cartierelor de blocuri, prin care să fie extinse spaţiile publice, să fie decongestionate trotuarele, să fie realizate piste pentru biciclete, dar şi pentru schimbarea aspectului ponosit al blocurilor vechi, ceauşiste.

Potrivit primei analize, blocurile construite în timpul comunismului, gândite ca o soluţie rapidă pentru popularea oraşelor româneşti, sunt de slabă calitate, cu o arhitectură banală, iar, multe dintre ele, cu o durată de viaţă depăşită, de 30 – 50 de ani. Specialiştii au observat ceea ce simţim noi în fiecare zi, că parcările sunt insuficiente, o calitate scăzută a spaţiilor publice şi iluminat public deficitar. „Cartierele planificate în timpul comunismului nu au fost planificate pentru maşini – lucru foarte bun de altfel. Ele au fost planificate în jurul unor noduri de transport în comun şi acest lucru poate aduce beneficii şi pe viitor. În prezent, străzile Constanţei au un trafic din ce în ce mai greu, iar spaţiile publice precum trotuare, scuaruri, pieţe, piaţete, parcuri, sunt din ce în ce mai ocupate cu maşini. Practic, blocurile au început să devină insule într-o mare de maşini”, observă specialiştii.

Blocuri „extinse“

şi parcări supraetajate

La capitolul „Ce se poate face”, arhitecţii identifică mai multe tipuri de intervenţii care ar putea fi folosite în cartiere. Astfel, autorităţile locale ar trebui să aibă în vedere îmbunătăţirea spaţiilor publice precum reabilitarea trotuarelor, introducerea iluminatului public sau reabilitarea spaţiilor verzi. Referitor la regândirea unor spaţii mai ample, Direcţia de Urbanism vorbeşte despre un concurs de soluţii. În ce priveşte reabilitarea blocurilor vechi, ghidul vine cu o propunere îndrăzneaţă, folosită deja în Franţa. De exemplu, abordarea propusă pentru un set de blocuri din cartierul Tomis Nord foloseşte ca inspiraţie un proiect din cartierul Grand Parc Bordeaux. Astfel, fără intervenţii asupra structurii de rezistenţă a clădirii sau asupra scărilor şi planşeelor, a fost crescută suprafaţa locuibilă şi calitatea apartamentelor, doar refăcând faţada.

Pentru rezolvarea problemei parcărilor din cartiere, astfel încât să poată fi degajate şi trotuarele în prezent ocupate de maşini, arhitecţii propun realizarea de parcări în sistemul smart-parking. Este vorba despre parcări supraetajate, ale căror pereţi pot fi suport pentru perdele de verdeaţă şi picturi murale, lucru care ar ajuta şi la înfrumuseţarea zonei.

Ulterior, arhitecţii au realizat mai multe exemple despre cum pot fi revitalizate şi modernizate diferite zone din cartiere. Aceştia au identificat numeroase parcele în prezent neîngrijite, parcări improvizate sau pur şi simplu terenuri nefolosite, care, cu intervenţia punctuală a autorităţilor locale vor deveni zone de verdeaţă şi de petrecere a timpului liber. Pentru blocurile vechi ale căror faţade bătrâne strică aspectul cartierului, aceştia propun realizarea de picturi murale colorate şi spectaculoase. Iar, între blocuri, dispar maşinile şi în locul lor vine mobilier urban modern, cu bănci în forme interesante, leagăne pentru copii, mese şi scaune pentru vârstnicii pasionaţi de table.