Cabinete medicale din Epoca de piatră. Fără doctori și cu aparatură uitată de Dumnezeu

De fiecare dată când apare un mic accident la școală sau copilul are o problemă de sănătate, se apelează, în primă fază, la cabinetele din incinta unităților de învățământ. În ce stadiu se află, însă, acestea?

Ce li se oferă copiilor noștri în caz de nevoie? Există dotări corespunzătoare desfășurării unui act medical de calitate în incinta acestora? Ce se întâmplă atunci când acestea nu au în dotare medicamentele cu care sunt obișnuiți cei mici acasă? La toate aceste întrebări ne-a răspuns dr. Ortanza Dancă, șef Serviciu Medicină Școlară.

Toate cabinetele școlare au medicamente pentru asigurarea primului ajutor, dar acestea sunt doar cele prevăzute de dispozițiile Ministerului Sănătății și nimic mai mult.

"Mi s-a spus de la Ministerul Sănătății că se vor cumpăra medicamente, pentru că cele pe care le avem noi, la acest moment, în cabinete, sunt de la sfârșitul anului școlar anterior. Totuși, pentru cel puțin o lună, ne vor ajunge. Problemele apar, însă, atunci când elevul vrea un medicament care nu se regăsește în lista de la minister. Spre exemplu, în situațiile în care eu am Paracetamol și el vrea Nurofen sau Panadol ori vrea Strepsils și eu am Faringosept, nu avem ce le face. Uneori, poate că nu avem Imodium când elevul intră în cabinetul medical, dar avem Smecta. Tocmai de aceea, consider că ar trebui să avem colaborarea părinților, pentru că, la fel ca în orice domeniu al sănătății, este nevoie de acordul lor. Ei ar trebui să vină să ne semnaleze că ar trebui să-i dăm copilului un anumit tip de tratament sau nu", a precizat dr. Ortanza Dancă.

Aparatură depășită și uzată

Trecând la capitolul aparatură și dotări, se pare că aici s-a bătut pasul pe loc, în sensul că aparatura a rămas aceeași în cabinetele de medicină dentară, adică foarte veche. Și mai rău, în oraș avem zone în care nu există niciun cabinet de medicină dentară, cum ar fi cartierele Brătianu, Palas sau strada Unirii.

"Desigur, pe strada Unirii există un astfel de cabinet la universitate, dar nu poți duce copiii mai mici acolo", a explicat specialistul.

O problemă cu care se confruntă puținii specialiști care încă mai activează în sistem are legătură cu uniturile dentare, unde aparatura datează din anii 70-80.

"De multe ori, această aparatură este cea care a fost dată la casat de către universitate și a ajuns la noi, dar care este depășită și uzată", a mai spus dr. Dancă.

16 medici pentru mii de elevi

O altă problemă cu care se confruntă rețeaua de medicină școlară este lipsa medicilor. Din păcate, zecile de unități de învățământ din municipiul Constanța se bazează numai pe 16 medici, pentru miile de elevi, și de aici apare și supranormarea cadrelor medicale.

"Nu există medic care să aibă numai o normă. Fiecare dintre noi consultă zi de zi, în mai multe școli. Cu toate acestea, încercăm, cu ajutorul asistentelor, să facem față volumului de muncă", a completat dr. Dancă.

Spre exemplu, sunt cadre care se duc în fiecare săptămână la șapte unități de învățământ, deși le este foarte greu.

O altă problemă ridicată de medicii școlari este că majoritatea cabinetelor sunt situate la etajele I sau II și nu la parter, iar în cazul în care un copil este accidentat, spre exemplu, sau are o problemă mai gravă de sănătate, este mai greu să fie transportat dacă este nevoie de ambulanță.

"Este dificil ca să-l cobori și să-l urci, în caz de nevoie. Așa se întâmplă la mai multe unități de învățământ. Una dintre acestea este Școala nr. 12, unde cabinetele medicale sunt la etajele II și III, iar la Școala nr. 7, ambele cabinete sunt în aceeași încăpere", a mai spus medicul.