Brânză cu soluție de deszăpezit străzile, în magazinele din Constanța

6605
5
Brânză cu soluție de deszăpezit  străzile, în magazinele din Constanța - fotofondbranza-1500481163.jpg

Articole de la același autor

Vara, o felie de brânză bună cu roșii suculente sau cu o felie de pepene roșu nu poate egala nici cea mai apetisantă friptură.

Dar câți dintre noi știu că brânza aceea pe care dăm foarte mulți bani și costă de două ori mai mult decât carnea conține

mai multe substanțe chimice decât lapte.

Cel mai recent studiu realizat de Asociația Pro Consumatori scoate la iveală faptul că aproape jumătate din sortimentele de pe piață au calitatea a doua. Consumatorii cumpără brânză telemea de vacă de calitatea a doua la preț de calitate superioară. Și mai grav este că unul din trei sortimente de brânză telemea conține clorură de calciu. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele.

"Acumularea clorurii de calciu în organism, cunoscută sub numele de hipercalcemie, determină o serie de reacții, printre care gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă", explică președintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Astfel, din cele 32 de sortimente analizate de experții APC, aproape jumătate conțineau sare peste 20 de grame la suta de grame de brânză. Din păcate, acesta este răul cel mai mic, pentru că, deși nu este specificat pe etichetă, majoritatea producătorilor folosesc cheag chimic, în locul cheagului de animal, care este mult mai scump.

"Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentația înlocuirii cheagului este iminentă. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice este clorura de calciu, o sare a calciului cu acidul clorhidric. În aproape toate rețetele actuale de preparare a laptelui se menționează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obține un coagul de consistență normală, bine legat. La prepararea brânzei de vacă se adaugă 0,15 ml soluție de clorură de calciu 40%, o jumătate de lingură de maia (lapte bătut, sana etc.) și o picătură de cheag la un litru de lapte", mai spune Costel Stanciu.

Capcana înlocuitorilor de brânză telemea

Cu totul grave sunt și lactatele "fără lapte", "brânza de cauciuc" și alte "creații" care, dacă s-ar vinde cu informarea corectă și la prețul corect, nimeni nu ar avea ceva împotriva lor. Dar când aceste produse sunt vândute ca produse din lapte și sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane și cu infractori care ar trebui pedepsiți aspru.

"Astfel de produse sunt fabricate pentru segmentul tot mai larg de consumatori neinformați, fără respect de sine, sensibili la marketing language, oricând gata să preia ultima tendință în consum. Este vorba de produse pretins moderne, care au ca materie primă o mixtură cu lapte și grăsimi vegetale, supusă pasteurizării (deci în care nu mai este echipament enzimatic specific laptelui proaspăt), supusă procesului de precipitare cu cheag (presupun că e un cheag chimic, modern și acesta). La final, se obține ceea ce se anunță: o brânză cu conținut redus de grăsime, pretins valoroasă pentru consumatorul speriat continuu cu sloganul nejust - grăsimea face rău! Evident, în procesul tehnologic se corectează senzorial (nu mai miroase a brânză de țară) imprimându-se profiluri senzoriale noi, citadine. I se mai pune și titlu de delicatesă. Consumatorul informat știe însă că această brânză, ca orice produs denaturat, nu e pe placul organismului; chiar dacă organismul îl va accepta și, obișnuindu-se cu el, îl va prefera, în timp, aceste alimente se vor adăuga la constituirea unei baze temeinice a viitoarelor suferințe metabolice și altora tot mai complicate", este de părere și prof. univ. dr. Ion Schileru, expert în Științele Consumatorului. 

Comentează știrea

cetatean1
20 iulie 2017
branza falsa

Articolul ar fi excelent daca ne-ar spune si care sunt fabricantii de lactate care folosesc aceste ingrediente, de ce nu se sesizeaza DSV, de ce nu apar pe etichete ingredientele reale. Asa, acest articol nu ma face decat sa nu mai cumpar branza din comert si sa caut branza de calitate la tara. Dar daca in mediul controlat se vinde asa ceva, ce baza sa ai la particulari? Probabil ca cel mai bine e sa iti faci singur branza, asta daca gasesti lapte real.

cetatean 2
20 iulie 2017
articol mincinos

Eu cred ca articolul este mincinos, in magazine se vand produse aproape de natural/ nu cred ca branzeturile sunt falsificate/ cred ca altcineva scrie in ziar sub numele andreea perhaita !! Cine vrea naturist sa manance numai ce are in casa fara sa cumpere nici un aliment !!

Ino
20 iulie 2017
Nume producatori de astfel de branză

Ar fi corect,sa ne spuneti si producătorul sortimentelor de brânză.Sunt de acord cu expeditorul celui de-al doilea mesaj.De ce le este permis sa -Si vândă produsele in magazine ?

Mos Ion
20 iulie 2017
Ptr . Cetaean 2 ...sunt uimit sa vad ca unii adulti inca mai cred in Mos Craciun !

In magazine curge doar lapte si miere ....si branza , toate naturale :) ! Mai oameni creduli , ce se scrie aici este perfect adevarat , si inca nu se desconspira tot pentru ca situatia din alimentatie este mult mai grava ! Mergeti si convingeti-va in sectiile de oncologie din Romania....sunt arhipline , rata inbolnavirilor este tot mai mare de la o zi la alta ! Oare de ce cetatean nr 2 ? Ps. Nu ne-a mai placut salamul cu soia ...acum mancam plastice si detergenti !

Mihai
20 iulie 2017
APC nu e ANPC!

in primul rand sa stabilim de la bun inceput ca APC e un ONG si nu are nici o legatura cu ANPC ! Apoi sa zicem si ca nea Costel asta (care mai e si prof. dr. si ing) e defapt silvicultor la baza si ar fi meritat un pic de investigatie cam cat de repede a ajuns sa aibe atatea titluri fara valoare.... Al treilea comentari - ceea ce a facut APC nu se poate numi studio deoarece ei nu au studiat nimic. Ei au citit etichete si au rezumat ceea ce au citit, fara a avea calificarea si competentele necesare sa expuna o concluzie intemeiata. Apoi ei fac o gradare a unor produse pentru care nu exista norme de fabricatie. Branza telemea nu are norme minime de fabricatie, iar producatorii nu sunt obligati sa respecte reteta aia "ca la tara" - ce o fii insemnand asta. Singura lor datorie e sa eticheteze produsul corect si sa obtina aviz de la DSP pentru comercializarea produsului. Cat despre celelalte aberatii ale lui nea Costel - gen clorura de calciu e agent de deszapezire - pai bai desteptu-le da` sarea ce rahat e? nu e tot agent de deszapezire? si e in aproape toate preparatele alimentare. Apoi ca lapte pasteurizat - ia pune mana si citeste legislatia europeana in ceea ce priveste fabricatia produselor lactate. Tot laptele se pasteurizeaza ca sa nu te imbolnavesti cu E. coli, Salmonella, Listeria, difteria, scarlatina sau tuberculoza. Singurele branzeturi care se pot produce in Europa cu lapte proaspat (nepasteurizat) sunt cateva branzeturi traditionale care trebuie sa respecte retetele vechi. Cheagul chimic - pai alta tampenie cat Costel de mare. Pai ce - cheagul natural nu e si el chimic? e doar fizic? Ia zi cum se face cheagul natural sa vedem posibilii patogeni care se pot transfera la branza....

Pagina a fost generata in 0.4633 secunde