Aveţi Covid şi vă este teamă de neprevăzut? Nu vă panicați și sunați psihologul!

Psihologul Elena Tănase ne-a declarat că ea are, la acest moment, multe astfel de cazuri de pacienţi cu Covid cu care discută foarte des, şi nu doar din Constanţa, ci şi români din Dubai, Londra, Vietnam cu care lucrează online. „De exemplu, aseară am avut o pacientă pozitivă Covid, în vârstă de 31 de ani, care şi-a pierdut mirosul şi care se află într-o stare de anxietate teribilă, la domiciliu. Mai am o fată de 29 de ani, izolată, fără simptomatologie, dar ai cărei bunici cu care locuia în aceeaşi casă au decedat amândoi de Covid. Unele cazuri sunt foarte grave şi trebuie să vă spun că adresabilitatea este vizibil mai mare în această perioadă. Oamenii s-au întâlnit cu nişte simptome pe care, până acum, nu le-au mai avut. Pierderea simţului mirosului este un simptom asociat cu memoria afectivă. O pacientă mi-a spus că este groaznic să nu poţi să simţi mirosul căţelului, atunci când îl iei în braţe. Desigur, odată cu pierderea mirosului, dispar şi multe dintre aceste mici plăceri emoţionale: să simţi mirosul partenerului, să simţi mirosul unei lenjerii curate etc. Plus că vorbim şi despre inocularea fricii, care, dacă nu este dozată în mod corespunzător se poate transforma în angoasă, fobie, microfobie”, a declarat specialistul, pentru „Cuget Liber”.

Populaţia trebuie să-şi autoregleze emoţiile

Psihologul spune că, în prezent, vorbim, deja, despre nişte comportamente compulsiv-obsesive, în care oamenii dezinfectează peste măsură, îşi spală cumpărăturile etc. Tocmai de aceea, este de părere ea, ar trebui să ne reprogramăm, din punct de vedere mintal, să adoptăm nişte obiceiuri cu care nu ne-am mai confruntat până acum. Totodată, oamenii trebuie să ştie cât de importantă este autoreglarea emoţiilor noastre. În concluzie, este bine să fim atenţi, precauţi, dar dacă nu suntem atenţi, pot apărea nişte comportamente dezechilibrate. „Chiar dacă ieşim afară cu măşti, asta nu înseamnă că nu ascundem temeri, frici, nu ascundem frustări. Oamenii au început să vorbească, sunt mai deschişi atunci când simt că anxietatea scapă de sub control sau au atacuri de panică, pe care uneori le confundă cu simptomatologia Covid. Încerc să le explic că, pe fond de anxietate, poate apărea acel nod în gât, pe care ei îl confundă cu dificultatea de respiraţie şi se panichează că au Covid”, a adăugat specialistul.

La rândul său, psh. Elena Harbur este de acord că, da, în anumite cazuri, este nevoie de această consiliere psihologică, pentru că sunt foarte multe persoane care suferă de anxietate, de teama de a nu se îmbolnăvi, de a nu muri. „Totodată, există persoane care suferă de fobia de a fi singuri sau de fobia de a fi închişi în casă. În cazul persoanelor cu nevroze, tulburări psihotice, este nevoie de intervenţie, plus în cazul familiilor cu copii mici, pentru că ei au foarte multă energie, au nevoie de activităţi şi se creează multe tensiuni. Nu în ultimul rând, se creează dezechilibre în cuplu, pentru că unele perechi nu sunt bine formate, stabilizate şi fiecare îşi vede de propria lui grijă, şi, atunci apar disensiuni, pe sistemul «Mă îmbolnăveşti. Mai bine stau departe de tine»”. Evident, atacurile de panică vin pe propria anxietate, pe personalităţile anxioase, pentru că este un virus dur, dar nu este primul cu care ne confruntăm. Şi de gripă se moare foarte mult, dar pentru persoanele ipohondre şi anxioase, orice durere simt în vârful degetului, pentru ele reprezintă un pericol de moarte”, a precizat specialistul.

Tamara Nichita este psihologul Spitalului Municipal Medgidia, spital Covid. Ea se întâlneşte zilnic cu bolnavi infectaţi, care au nevoie de suport. „Din păcate, sunt pacienţi care şi-au dat seama de acest lucru abia după ce am realizat consilierile. Mulţi nu credeau că au nevoie de psiholog şi nu credeau că ajutorul poate fi atât de benefic. Oamenii ne spun că, la început, era teama de a nu contacta virusul, acum este teama de moarte”, a subliniat psihologul.