Adevărul despre Cetatea de la Hârșova și explicațiile specialiștilor

2510
Adevărul despre Cetatea de la Hârșova și explicațiile specialiștilor - cetateaharsova5-1562362029.jpg

Articole recomandate

Dacă în anii trecuți monumentele istorice din Hârșova nu însemnau mare lucru pentru turiștii care treceau spre litoral, în prezent, acest loc a început să fie bifat pe lista de must -see a multor persoane. În primul rând, oamenii pot admira minunata cetate de la Hârșova. Pe un promontoriu stâncos de la Dunăre se mai găsesc, chiar și acum, câteva resturi de ziduri. 


Se pare că doar acestea au mai scăpat "entuziasmului" cu care a fost distrusă cetatea otomană în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, de către românii care ridicau orașul modern. 
Multă vreme s-a crezut că aici se află cetatea antică, ce era cunoscută sub numele de Carsium. În toate cărțile de ne-au rămas mărturie până în urmă cu zece ani, planurile întocmite către a doua jumătate a secolului al XX-lea, abundă. Astfel, cele trei ziduri de pe latura de nord, încă vizibile, au fost datate în mod eronat din secolul al II-lea până în secolul al X-lea. 
Potrivit lui  Constantin Nicolae, arheolog, responsabil științific al șantierului de la cetatea Hârșova, ultimele cercetări le-au arătat că resturile de ziduri aflate la vedere au origini diferite. 


"În orice caz, cetatea din epoca împăratului Traian sau cea a lui Constantin cel Mare se află mult sub pământ și se întind pe sub proprietățile din cartier, mult spre nord. Pe latura de nord a incintei mici, ridicată cel mai probabil în epoca otomană, se mai păstrează un rest de turn, cu înălțimea de peste nouă metri, al cărui parament (piatra de la exterior) a fost scos pentru construcțiile moderne. Și așa, el este încă impunător, se vede de la mare distanță și atrage anual câteva mii de vizitatori. Accesul în turn s-a făcut pe o scară din piatră adosată zidului, pe partea interioară. Pe latura de vest a suprafeței, se păstrează urmele unei săpături făcute în ultimele două decenii. Aici se pot vedea mai multe ziduri care se suprapun și care ne ilustrează evoluția fortificației din veacul al IV-lea, până în veacul al XIX-lea. Unele dintre acestea nu au încă originea lămurită, pentru că cetatea a fost distrusă în nenumărate rânduri, și refăcută de fiecare dată. Pentru epoca romană trebuie să avem cel puțin două faze ale cetății: cea din a doua jumătate a secolului I p. Chr., ridicată cel mai probabil într-o formă provizorie cu construcții din lemn și cetatea cu ziduri din piatră ridicată în vremea împăratului Traian pentru o unitate de cavaleriști. Aceasta nu a fost, însă, Ala II Hispanorum, cum a presupus Vasile Pârvan atunci când a publicat fragmentul de inscripție inaugurală găsit la Muzeul din Hârșova, cu Ala (Gallorum) Flaviana, o unitate atestată prin recente descoperiri epigrafice aflate la Muzeul Carsium", a declarat pentru "Cuget Liber", specialistul. El a amintit că la ceva timp după acea, în epoca romano-bizantină, cetatea a fost reconstruită din temelii în epoca împăraților Constantin cel Mare și Justinian. Desigur, noi cunoaștem numai poarta de nord a cetății de la începutul secolului al IV-lea, undeva nu departe de centrul localității actuale. 


Valoarea istorică, dublată de cea peisagistică


Totuși, chiar și acum avem mărturii istorice cu privire la construirea fortificației biuzantine din secolul al X-lea. "Știm tot din surse istorice că genovezii au stăpânit fortificația. În secolul al XIV-lea intră în statul feudal românesc condus de Mircea cel Bătrân, și în fine, pentru o perioadă lungă de timp, între secolele XV și XIX este stăpânită și refăcută de otomani. Ca să înțelegem bine, cetatea de la Hârșova este caracteristică pentru istoria noastră, a acestei părți a continentului, pentru întreaga perioadă cuprinsă între secolele I p. Chr și secolul al XIX-lea. Nu este puțin lucru, chiar dacă cea mai mare parte a acesteia se află, în pământ, sub localitatea actuală. Pe malul Dunării, se află un zid monumental lung de aproape 40 metri și înalt de cca 12-15 metri, care reprezintă portul antic și medieval. Resturile zidului din perioada romano-bizantină se văd spre est (un zid cu asize regulate din cărămidă). Partea superioară a fost ridicată în Evul Mediu. Unii vorbesc despre originea genoveză a acestuia. Este foarte posibil, dacă ne luăm după reprezentarea cetății în două stampe la începutul secolului al XIX-lea. Ferestrele acestui zid, care se mai păstrează astăzi, aveau deasupra ornamente din piatră în formă de ogive frânte, specifice goticului. Ele au fost observate și descrise și la începutul secolului al XIX-lea de contele De Langeron (un francez aflat în slujba armatei țariste care se afla în conflict cu armata otomană)", a completat arheologul constănțean. 
În schimb, privită dinspre Dunăre, cetatea are un aspect monumental, spectaculos. Valoarea istorică este dublată de cea peisagistică, naturală. În anul 1943 zona a fost declarată rezervație peisagistică cu numele "Canaralele din portul Hârșova". 


Artefactele pot fi admirate și în ziua de astăzi


În prezent, din săpături arheologice ori întâmplător, provin mai multe artefacte care sunt adăpostite de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul de Istorie a României București, Muzeul de Antichități și Muzeul Carsium Hârșova. 
Unele au valoare excepțională și au făcut parte din expoziții internaționale. Dat fiind valoarea istorică uriașă a cetății de la Hârșova și presiunii urbanistice din ce în ce mai mari asupra zonelor aflate sub localitatea actuală, s-a propus ca cetatea Carsium să treacă sub patrimoniul UNESCO. 
Acesta este un drum lung care ar permite, în perspectivă, nu numai salvarea monumentului, dar și recuperarea istoriei noastre din ultimele două milenii. Un moment important în demersurile întreprinse pentru salvarea și valorificarea turistică a cetății de la Hârșova îl reprezintă cadastrarea și intabularea sitului în proprietatea publică a județului Constanța. Acest fapt a permis începutul unui proiect finanțat cu fonduri europene, aflat în derulare.la acest moment. Este vorba despre proiectul "Restaurarea, conservarea, amenajarea și valorificarea cultural-turistică a cetății Carsium (Hârșova)", în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro. Proiectul vizează conservarea, restaurarea și protejarea cetății Carsium.
Mirabela ȘERBĂNESCU




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2477 secunde