Un laborator pentru tratarea opririi respirației în somn a fost înființat la Spitalul de Pneumoftiziologie

Sâmbătă, 20 Februarie 2010
2287
Sindromul apneei în somn este o afecțiune extrem de răspândită în rândul populației, dar diagnosticată și tratată în foarte puține cazuri, spun pneumologii. Prin neglijarea bolii, este pusă în pericol atât viața suferindului (netratată, apneea în somn duce la infarct miocardic, accident vascular sau diabet), cât și a semenilor, căci bolnavii sunt somnolenți ziua și pot adormi în timpul unor activități de rutină - de exemplu, în timp ce se află la volanul unei mașini. Pentru a veni în sprijinul suferinzilor, la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Palazu Mare a fost realizat un Laborator de Somnologie, unde apneea în somn poate fi diagnosticată și tratată. Somnul ocupă o treime din viața unui om, susțin specialiștii. Cu toate acestea, rolul lui în asigurarea bunăstării organismului este neglijat. Tot așa cum sunt trecute cu vederea și tulburările care apar în timpul somnului, precum sforăitul, insomnia, hipersomnia (tendința exagerată de a dormi, somnolența), somnambulismul sau apneea obstructivă în somn. Statisticile ar trebui să îngrijoreze, a atras atenția dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie - prezent, vineri, la Constanța cu ocazia simpozionului organizat de societatea pe care o reprezintă pentru a informa medicii asupra sindromului apneei în somn (oprirea, până la zece secunde, a respirației, de 5 până la 50 de ori pe oră, în timpul somnului). Potrivit acestuia, apneea în somn afectează 4% din populația masculină, 2% din cea feminină, dar și 0,7% dintre copii. Cauzele sunt dintre cele mai diverse: poziția în care se doarme, bolile endocrine, hipertensiunea, malformațiile feței, bolile neurologice, dar și sexul. "S-a dovedit că bărbații sunt mai puțin protejați hormonal, sindromul apare între 30 și 60 de ani, în schimb la femei se manifestă mai degrabă la menopauză", a arătat specialistul. Sforăitul zgomotos - unul dintre simptome Bolnavii pot fi recunoscuți dintre persoanele care sforăie zgomotos, au senzația că se sufocă, nu reușesc să se odihnească și deseori, în timpul somnului, fac pauze în respirație. În schimb, în timpul zilei sunt obosiți, somnolenți, au dureri de cap dimineața, nu se pot concentra, sunt iritabili și chiar adorm în timpul efectuării unor activități. "Sunt persoanele care adorm pe scaun, poștașul care adoarme pe bicicletă sau mecanicul de locomotivă care adoarme la locul de muncă. În țările unde au fost efectuate studii s-a dovedit că 2% dintre șoferii de TIR-uri au această boală", a precizat dr. Florin Mihălțan. Specialistul a atras atenția că, de multe ori, apneea în somn este confundată cu sforăitul. "Până la 80% dintre persoanele peste 40 de ani sforăie, dar doar o parte dintre ele au apnee în somn. Doar aceia despre care partenerii de viață ne spune că sforăie zgomotos, iar la un moment dat li se oprește respirația, de zici că au murit și trebuie să le dai un ghiont", a specificat medicul. Consecințele netratării apneei în somn În majoritatea cazurilor, tulburarea de somn este nediagnosticată și netratată. De altfel, afecțiunea nici nu este recunoscută de autoritățile române, cum nu este recunoscută nici somnologia, medicina somnului, a mai declarat reprezentantul organizației. În străinătate însă, atitudinea vizavi de afecțiune este alta, fiind înființate laboratoare unde sindromul este diagnosticat, aparatele pentru tratament sunt decontate parțial sau total de stat și sunt diagnosticați, anual, sute de bolnavi. Netratat, sindromul apneei în somn afectează starea de sănătate și chiar viața. "Este o boală competitivă cu multe alte afecțiuni. Dă complicații precum infarct miocardic, accidente cardiovasculare, tulburări de ritm, hipertensiune ce nu poate fi controlată prin tratament, diabet de tip 2, obezitate. Mulți pacienți cu apnee în somn suferă și de obezitate. Se tot aude că o persoană «a murit în somn», aceasta putea să sufere de apneea în somn. Închipuiți-vă ce tragedie se poate întâmpla dacă adoarme un șofer la volan, un controlor de trafic sau un mecanic de locomotivă. Există statistici care arată că, dacă ar fi tratată boala, s-ar reduce cu 6% riscul de accidente rutiere", a afirmat președintele Societății Române de Pneumologie. Pacienții dorm conectați la aparate Deși nerecunoscută de curricula Ministerului Sănătății, boala este diagnosticată și tratată, contracost, în 25 de laboratoare de somnologie, înființate în spitalele de pneumoftiziologie și în cabinetele private din țara noastră. Un astfel de laborator a fost inaugurat, vineri, în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie de la Palazu Mare. Dotarea laboratorului a început în urmă cu un an și jumătate, în prezent existând trei aparate pentru diagnosticarea și tratarea sindromului apneei în somn, luate în comodat de la o firmă privată. Pentru a fi investigat, bolnavul trebuie să petreacă două nopți în spital. "Pacientul este cazat într-un salon separat, cu circuit separat de restul bolnavilor, unde poate dormi. În timpul nopții, are conectat la un poli-somnograf, care înregistrează saturația de oxigen în sânge, frecvența respirației, sforăitul, iar dimineață toate datele sunt analizate. Următoarea noapte este pentru tratament, când pacientul este conectat la un aparat, cu o mască de respirație, prin care căile respiratorii superioare sunt ținute deschise, pentru a corecta dificultățile de respirație", a descris dr. Elena Danteș, directorul medical al spitalului, procesul de diagnosticare și tratare. Investigația și prima noapte de tratament sunt contracost (pentru că afecțiunea nu este recunoscută, nu este nici decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate), pacienții trebuind să plătească 80 de lei. 70 de constănțeni diagnosticați cu apnee în somn Terapia trebuie urmată apoi la domiciliu, în multe cazuri pentru tot restul vieții. Costurile pe care le implică însă sunt considerabile. Astfel, masca necesară trebuie cumpărată, costând între 100 și 300 de euro, în vreme ce aparatul la care va fi conectată poate fi închiriat pentru o sumă între 100 și 200 de lei/lună sau cumpărat pentru aproape 2.500 de euro. Dr. Florin Mihălțan a arătat că s-au făcut demersuri, încă din 1996, către Ministerul Sănătății pentru decontarea tratamentului pentru apneea în somn, dar până în prezent au fost fără succes. Medicii de la Spitalul de Pneumoftziologie au investigat, de la înființarea laboratorului, 104 constănțeni, dintre care 70 au fost diagnosticați cu sindromul apneei în somn. Doar trei dintre ei urmează însă terapia la domiciliu. Motivul: lipsa fondurilor necesare pentru închirierea sau cumpărarea aparatului. În județul Constanța mai funcționează un laborator pentru somnologie pe Secția Medicală I a Spitalului Clinic Județean de Urgență.


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.2711 secunde