Tulburările respiratorii care răpesc somnul bolnavilor

390
Tulburările respiratorii care răpesc somnul bolnavilor - fondtulburarirespiratoriisomnulp-1397146133.jpg

Articole de la același autor

Cei mai mulți pacienți ajung la pneumolog pentru probleme cu respirația pe care le constată în timpul zilei. Există însă tulburări de respirație care apar în timpul nopții, când pacienții dorm. Acestea pot indica existența unor boli grave, dar sunt descoperite tardiv. 


"Doamna doctor, am senzația că mă sufoc, că-mi lipsește aerul. Apoi, și la cel mai mic efort, obosesc, nu mai pot să respir sau respir șuierat!" - astfel descriu simptomele pe care le resimt mulți dintre pacienții care ajung în cabinetul dr. Vera Eniko Pall, medic specialist pneumolog constănțean. 
"Aceste simptome le constată pacientul, în timpul zilei. În aceste situații, primul pas este efectuarea unei spirometrii, care indică deficitul respirator. Dacă îl infirmă, sunt necesare alte investigații, pentru depistarea cauzei disconfortului respirator. 
Există însă tulburări de respirație care apar în timpul nopții, unele care trezesc pacientul din somn, altele sunt sesizate doar de familie", a explicat medicul specialist. 
Iar despre aceste tulburări, ce se manifestă în timpul nopții, ne-a vorbit medicul, având în vedere că pot fi "manifestarea unor boli respiratorii și cardiace, deseori grave, care necesită investigații complexe, cu monitorizarea evenimentelor nocturne". 


Boala fumătorilor 
O afecțiune ale cărei simptome se manifestă atât în timpul zilei (este vorba despre lipsa de aer sau respirația șuierătoare), cât și în timpul nopții, este bronșita cronică obstructivă. 
"Pacienții care suferă de această afecțiune sunt, de obicei, fumători sau foști fumători, dar și persoane expuse la noxe respiratorii. În timp, în cazul acestora, este alterată oxigenarea organismului. 
Iar oxigenarea deficitară continuă supune inima la un risc crescut, agravat de orice efort, dar nici cele-lalte organe nu funcționează optim. În timpul somnului, de asemenea, insuficienta oxigenare se agra-vează, mai ales în cazul pacienților care suferă de sindromul apneei de somn (care au pauze de respirație în timpul somnului) și deseori de sforăit", a afirmat dr. Vera Eniko Pall. 
Determinarea prezenței bolii (manifestată prin modificarea saturației de oxigen din sânge) se realizează cu ajutorul pulsoxime-trului. "Acesta este un aparat cu senzor, care se fixează pe degetul pacientului și indică oxigenarea sângelui. Când oxigenarea este scăzută în timpul zilei, este nevoie de înregistrarea oxigenării în timpul nopții, cu aparate care pot înregistra și stoca această informație mai multe ore. Pentru pacienții care sforăie sau au și pauze respiratorii în timpul somnului, se recurge la înregistrarea mai multor parametrii, cu ajutorul somnografului", a adăugat specialistul pneumolog. 


Crize de "lipsă de aer" în timpul nopții 
Alte afecțiuni cauzate de îngus-tarea căilor respiratorii sunt astmul bronșic și BPOC (bronho-pneumopatia cronică obstructivă). 
"De obicei, astmul se manifestă prin «crize» de lipsă de aer, care apar în anumite condiții: expunere la praf, alergeni, dar și cu ocazia unor viroze respiratorii. Între crize, pacientul se poate simți bine. Sunt însă pacienții care nu au tabloul clasic al bolii, ci prezintă doar episoade de tuse, răceli fără febră și se tratează mult timp cu antibiotic, fără efect. Boala poate apare din copilărie, dar și la adulți", a precizat dr. Vera Eniko Pall. 
Spirometria este investigația care stă la baza diagnosticului și trebuie efectuată înainte de stabilirea schemei de tratament; investigația se poate face și la copii, începând de la vârsta de patru ani. 
BPOC apare, de obicei, după 40 de ani și nu este atât de zgomotos ca și astmul. Primele simptome de care se plânge pacientul sunt tusea și oboseala la eforturi din ce în ce mai mici. Spirometria este și aici investigația de bază și trebuie efectuată înainte de începerea oricărui tratament. 
"Aceasta este o investigație simplă, pacientul suflă într-un aparat, îndrumat de un cadru medical. Dacă funcția respiratorie este scăzută, se administrează un puf care determină dilatarea bronhiilor și se repetă spirometria. Această investigație permite stabilirea diagnosticului (astm sau BPOC) și stadiul bolii, permițând specialistului să stabilească necesarul de medicație. Spirometria trebuie repetată după trei - patru săptămâni de tratament, pentru a verifica eficiența schemei, apoi la trei - patru luni, pentru a verifica evoluția bolii", a adăugat pneumologul.
Pentru ambele boli, tratamentul modern permite ameliorarea simp-tomelor și creșterea calității vieții. Există numeroase medicamente inhalatorii, astfel încât tratamentul poate fi individualizat pentru fiecare pacient, în funcție de stadiul bolii și patologia asociată. Totodată, vizitele trimestriale permit pneumologului să verifice tehnica de administrare și să adapteze schema de tratament în funcție de evoluția bolii. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 08 Februarie 2014
Stire din Diverse : Copilul nu doarme bine noaptea?
Pagina a fost generata in 0.3409 secunde