Persoanele triste, prea ușor diagnosticate drept depresive
Specialiștii atrag atenția că foarte multe persoane sunt diagnosticate ca fiind depresive, deși ele sunt doar nefericite. Astfel, acestea au parte de tratamente cu medicamente ce nu le ajută în niciun fel, potrivit ediției electronice a publicației The Daily Mail.
Profesorul Parker de la Universitatea din New South Wales susține că diagnosticarea exagerată a nefericirii drept depresie a început în anii ‘80, când ghidurile de diagnostic au inclus mai multe afecțiuni psihice ușoare. Termenul de depresie majoră a încurajat asigurații să își recupereze bani din asigurări medicale și a crescut numărul celor care au fost diagnosticați cu această boală.
Într-un studiu efectuat asupra a 242 de profesori, patru din cinci persoane au întrunit criteriile de diagnosticate într-una dintre categoriile: depresie minoră, depresie sub-clincă sau depresie majoră.
Simptomele includ stări ca pierderea apetitiului pentru mâncare timp de două săptămâni, tulburări ale somnului, scăderea libidoului și oboseală.
Profesorul Parker susține că orice om are aceste tulburări cel puțin odată în viață. "Este normal să fii trist și uneori nefericit, dar s-a ajuns într-un moment în care stările normale sunt diagnosticate drept depresie sau tratate ca boli", a avertizat Parker.
Totuși, profesorul Ian Hickle de la Unviersitatea din Sydney a declarat că diagnosticarea acestor stări drept depresie și tratarea pacienților în consecință a dus la scăderea sinuciderilor și la creșterea productivității muncii celor afectați de boală. În plus, medicul a explicat că stigmatul pe care îl purtau cei diagnosticați drept depresivi a dispărut, iar termeni ca "stresat" și "cădere nervoasă" au fost abandonați.
Specialiștii atrag atenția că foarte multe persoane sunt diagnosticate ca fiind depresive, deși ele sunt doar nefericite. Astfel, acestea au parte de tratamente cu medicamente ce nu le ajută în niciun fel, potrivit ediției electronice a publicației The Daily Mail.
Profesorul Parker de la Universitatea din New South Wales susține că diagnosticarea exagerată a nefericirii drept depresie a început în anii ‘80, când ghidurile de diagnostic au inclus mai multe afecțiuni psihice ușoare. Termenul de depresie majoră a încurajat asigurații să își recupereze bani din asigurări medicale și a crescut numărul celor care au fost diagnosticați cu această boală.
Într-un studiu efectuat asupra a 242 de profesori, patru din cinci persoane au întrunit criteriile de diagnosticate într-una dintre categoriile: depresie minoră, depresie sub-clincă sau depresie majoră.
Simptomele includ stări ca pierderea apetitiului pentru mâncare timp de două săptămâni, tulburări ale somnului, scăderea libidoului și oboseală.
Profesorul Parker susține că orice om are aceste tulburări cel puțin odată în viață. "Este normal să fii trist și uneori nefericit, dar s-a ajuns într-un moment în care stările normale sunt diagnosticate drept depresie sau tratate ca boli", a avertizat Parker.
Totuși, profesorul Ian Hickle de la Unviersitatea din Sydney a declarat că diagnosticarea acestor stări drept depresie și tratarea pacienților în consecință a dus la scăderea sinuciderilor și la creșterea productivității muncii celor afectați de boală. În plus, medicul a explicat că stigmatul pe care îl purtau cei diagnosticați drept depresivi a dispărut, iar termeni ca "stresat" și "cădere nervoasă" au fost abandonați.
Profesorul Parker de la Universitatea din New South Wales susține că diagnosticarea exagerată a nefericirii drept depresie a început în anii ‘80, când ghidurile de diagnostic au inclus mai multe afecțiuni psihice ușoare. Termenul de depresie majoră a încurajat asigurații să își recupereze bani din asigurări medicale și a crescut numărul celor care au fost diagnosticați cu această boală.
Într-un studiu efectuat asupra a 242 de profesori, patru din cinci persoane au întrunit criteriile de diagnosticate într-una dintre categoriile: depresie minoră, depresie sub-clincă sau depresie majoră.
Simptomele includ stări ca pierderea apetitiului pentru mâncare timp de două săptămâni, tulburări ale somnului, scăderea libidoului și oboseală.
Profesorul Parker susține că orice om are aceste tulburări cel puțin odată în viață. "Este normal să fii trist și uneori nefericit, dar s-a ajuns într-un moment în care stările normale sunt diagnosticate drept depresie sau tratate ca boli", a avertizat Parker.
Totuși, profesorul Ian Hickle de la Unviersitatea din Sydney a declarat că diagnosticarea acestor stări drept depresie și tratarea pacienților în consecință a dus la scăderea sinuciderilor și la creșterea productivității muncii celor afectați de boală. În plus, medicul a explicat că stigmatul pe care îl purtau cei diagnosticați drept depresivi a dispărut, iar termeni ca "stresat" și "cădere nervoasă" au fost abandonați.
Specialiștii atrag atenția că foarte multe persoane sunt diagnosticate ca fiind depresive, deși ele sunt doar nefericite. Astfel, acestea au parte de tratamente cu medicamente ce nu le ajută în niciun fel, potrivit ediției electronice a publicației The Daily Mail.
Profesorul Parker de la Universitatea din New South Wales susține că diagnosticarea exagerată a nefericirii drept depresie a început în anii ‘80, când ghidurile de diagnostic au inclus mai multe afecțiuni psihice ușoare. Termenul de depresie majoră a încurajat asigurații să își recupereze bani din asigurări medicale și a crescut numărul celor care au fost diagnosticați cu această boală.
Într-un studiu efectuat asupra a 242 de profesori, patru din cinci persoane au întrunit criteriile de diagnosticate într-una dintre categoriile: depresie minoră, depresie sub-clincă sau depresie majoră.
Simptomele includ stări ca pierderea apetitiului pentru mâncare timp de două săptămâni, tulburări ale somnului, scăderea libidoului și oboseală.
Profesorul Parker susține că orice om are aceste tulburări cel puțin odată în viață. "Este normal să fii trist și uneori nefericit, dar s-a ajuns într-un moment în care stările normale sunt diagnosticate drept depresie sau tratate ca boli", a avertizat Parker.
Totuși, profesorul Ian Hickle de la Unviersitatea din Sydney a declarat că diagnosticarea acestor stări drept depresie și tratarea pacienților în consecință a dus la scăderea sinuciderilor și la creșterea productivității muncii celor afectați de boală. În plus, medicul a explicat că stigmatul pe care îl purtau cei diagnosticați drept depresivi a dispărut, iar termeni ca "stresat" și "cădere nervoasă" au fost abandonați.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!