O afecțiune a pleoapelor care dă mari bătăi de cap. Nu o tratați cu leacuri băbești!

Blefarita este caracterizată ca fiind inflamația pleoapelor, în special a marginilor, atât superioare, cât și inferioare. Etiologia acestei afecțiuni este variată, cei mai frecvenți germeni întâlniți fiind pitirosporum și staphilococus aureus. 

Igiena pleoapelor se va face prin aplicarea unor unguente cu antibiotice, dar și administrarea de steroizi topici, de lacrimi artificiale, iar în unele situații, chiar administrarea pe cale orală de antibiotice. 

"Pentru eficiența tratamentului, la formele cronice de blefarite, consider relevant un studiu realizat în anii trecuți, pe un număr de 50 de pacienți ce prezentau simptome și semne de blefarită. Aceștia aveau vârstele între 8 și 50 de ani. Dintre aceștia, 16 prezentau blefarite cronice, dintre care trei cazuri au fost asociate cu conjunctivite, trei cazuri asociate cu keratite superficiale și un caz de blefarită cronică", a declarat dr. Sena Bectaș Florea, medic primar oftalmolog. 

Potrivit acesteia, studiul a urmărit eficiența tratamentului la cei 16 pacienți, opt dintre ei primind medicație conform antibiogramei, iar la opt dintre ei s-au folosit coliruri și unguente antibiotice cu spectru larg.

Pacienții au fost urmăriți timp de două luni. La final, rezultate studiului au fost următoarele: pacienții din primul lot care au fost tratați numai cu unguente și coliruri antibiotice au avut o evoluție trenantă, față de cei care au fost tratați și cu doxiciclină pe cale bucală. 

Pacienții din lotul doi, în schimb, au avut o evoluție favorabilă, iar la o lună de zile nu mai prezentau semnele și simptomele de blefarită, dar, profilactic, tratamentul cu antibioticul administrat pe cale orală a continuat timp de o lună, administrându-se o doză de întreținere. Potrivit specialistului, pacienții nu au prezentat reacții adverse la antibiotice.

Simptomele cu care se confruntă pacienții diagnosticați cu blefarită sunt senzația de corp străin, arsură sau lăcrimare, însoțite de mâncărime (prurit) al marginii pleoapelor. 

Dimineața, pacientul poate avea ochii lipiți din cauza secrețiilor 

Crustele de la baza genelor pot fi vizibile cu ochiul liber sau într-o oglindă cu mărire. În acest fel, se poate observa cu ușurință că marginile pleoapelor sunt roșii și cu vase de sânge pronunțate, semn că există o inflamație activă. În același timp, pacientul are pleoape umflate și durere de ochi (jenă oculară). De asemenea, sunt situații în care, dimineața, pacientul poate avea ochii lipiți din cauza secrețiilor uleioase acumulate peste noapte. Desigur, evoluția este cronică, dar periodic apar exacerbări ale simptomelor. 

Totodată, modificările de la nivelul suprafeței ochiului (cornee și conjunctivă) se traduc prin simptome de sindrom de ochi uscat, dar pot duce și la complicații mai grave: conjunctivită, keratită, pierderea genelor. 

Ca urmare, situația poate fi rezolvată doar printr-o igienă riguroasă, care va începe de la nivelul pleoapelor, imediat după baie sau duș. Medicii recomandă și utilizarea unui șampon special pentru zona ochilor, pentru îndepărtarea blândă, mecanică, a crustelor înmuiate, cu ajutorul unei dischete de vată. De mare ajutor sunt și compresele calde care lichefiază secreția glandelor din interiorul pleoapelor și provoacă evacuarea mai facilă a acestora. 

Atenție! Nu sunt recomandate tamponările cu ceai sau aplicarea leacurilor băbești, întrucât acestea pot provoca o alergie și pot agrava situația.

 

De precizat că masajul pleoapelor trebuie efectuat pentru a stimula eliminarea sebumului acumulat în exces. În caz de evoluție cronică, în perioadele de exacerbare, medicul poate prescrie unguent cu antibiotic și/sau cortizon, pentru a scădea inflamația.