La Constanța, nu se mai fac transplanturi de rinichi

Miercuri, 14 Septembrie 2011
840

Articole de la acelaşi autor

De trei ani, la Constanța nu a mai fost efectuat niciun transplant de rinichi. Iar pentru că Secția de Chirurgie a Spitalului Județean este în reparații capitale, medicii au anunțat deja că nici în 2012 nu vor fi realizate astfel de intervenții. Între timp, medicii speră să schimbe mentalitatea constănțenilor, care nu sunt de acord ca ei sau o rudă de a lor să-și doneze organele. Secția de Chirurgie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Con-stanța este autorizată de Agenția Națională de Transplant să realizeze transplanturi de rinichi și celule pancreatice. De aproximativ trei ani, însă, în cea mai mare unitate spitalicească din județul nostru nu a mai fost realizat niciun transplant de rinichi, din lipsă de donatori. Dr. Vasile Sârbu, chirurgul constănțean abilitat să realizeze aceste intervenții, a declarat că nici anul viitor nu vor fi efectuate transplanturi, de data aceasta principalul motiv fiind intrarea în reparații capitale a Secției de Chirurgie. "Pentru că se lucrează la reorganizarea spitalului, nu am solicitat fonduri pe programul de transplanturi, pentru anul viitor. În consecință, în 2012, nu se va face niciun transplant renal, în condițiile în care la etajul patru, unde era secția, sunt scânduri bătute pe uși", a explicat specialistul. În schimb, a subliniat chirurgul, este nevoie de o campanie de educare a populației cu privire la importanța transplanturilor și la ce înseamnă "moartea cerebrală", noțiune neînțeleasă de rudele posibililor donatori de organe. Constănțenii nu donează organe! Potrivit dr. Vasile Sârbu, Constanța a primit aproximativ 100.000 de lei, fonduri alocate în cadrul programului de transplanturi, pentru realizarea acestor intervenții. O parte din bani vor fi însă returnați, pentru că de trei ani nu a fost realizat niciun transplant de rinichi. "Nu s-au făcut, pentru că nu ni s-au mai adresat donatori vii, iar donatori în moarte cerebrală nu am avut, familiile nu și-au dat acordul. Trebuie să ai o foarte mare artă când vorbești cu rudele, căci resping ideea donării de organe, când își văd copilul conectat la aparate (n.r. - tinerii sunt candidații potriviți). Li se explică faptul că este în moarte cerebrală, dar le este greu să creadă că nu-și mai revine", a afirmat chirurgul. De aceea, se are în vedere realizarea unei campanii pentru a explica, în primul rând, ce înseamnă moarte cerebrală. "Există, încă, oameni care cred că moartea cerebrală este reversibilă, că pacienții își pot reveni. O confundă cu moartea clinică, cu stopul cardiorespirator. Din moartea cerebrală, adică moartea creierului, nu a supraviețuit nimeni, în toată istoria medicinii, în nicio țară din lume. Dar pentru că inima îi mai bate - căci inima bate încă o jumătate de oră și după ce a fost scoasă din organism - familia nu acceptă să doneze organele pacientului, crede că-și mai revine. Unii spun că au citit pe undeva sau că au auzit la televizor că își revin bolnavii din moarte cerebrală. Intenționăm să demarăm o campanie de educare a populației, ce înseamnă donator viu și donator cadavru și moarte cerebrală, nu cum se scrie la Dan Diaconescu la emisiuni, că se fac transplanturi în pădure", a declarat dr. Vasile Sârbu. Cum este pregătit donatorul - cadavru Procedura de identificare a posibilului donator și pregătirea lui pre-supun realizarea mai multor analize, inclusiv genetice, iar costurile se ridică la câteva mii de euro. În primul rând, doi specialiști, în neurologie și anestezie, vor declara moartea cerebrală, urmând să fie realizat un prim set de analize pentru a stabili dacă pacientul are vreo afecțiune ce împiedică donarea (SIDA, hepatită, TBC, boli mintale etc.). Apoi trebuie obținut acordul familiei pentru ca pacientul să devină donator. În acest punct, se blochează demersurile. Dacă ar continua, coordonatorul de transplanturi (la nivelul Spitalului Județean Constanța este dr. Raluca Pasăre) dispune începerea testărilor. Costurile acestor analize sunt suportate din fondurile programului de transplanturi, nu din bugetul spitalului. "Aceste teste sunt scumpe și nu are rost să fie realizate dacă familia nu-și dă acordul. Pot fi realizate la Constanța, în laboratorul de histo-compatibilități. Momentan, nici acest laborator nu funcționează, tot din cauza reparațiilor. Dar, dacă am avea un donator, am putea trimite probele la alt laborator", a adăugat dr. Sârbu. Următorul pas constă în contactarea celorlalte centre, pentru găsirea unui beneficiar compatibil. "Astfel, pot fi salvate viețile a cel puțin patru sau cinci oameni", a mai spus specialistul.

Articole din Sănătate


Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.2452 secunde