Inima și rinichii, uniți în suferință prin sindromul cardio-renal

2322
Inima și rinichii, uniți în suferință prin sindromul cardio-renal - 7f2352b1b82f935f04c8267ac5b69f26.jpg
Organismul trebuie privit, spun medicii, precum un întreg în care funcționarea necorespunzătoare a unui organ duce la apariția problemelor de sănătate și la alte părți ale corpului. Pe acest principiu explică specialiștii sindromul cardio-renal, termen apărut relativ recent în medicină. "Termenul a început să fie utilizat în ultimii cinci ani și desemnează co-existența bolilor care afectează cordul și rinichii. Fie agravarea insuficienței cardiace duce la apariția insuficienței renale, fie invers, insuficiența cardiacă apare în urma bolii rinichilor", ne-a explicat dr. Liliana Tuță, medic nefrolog, director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța. Specialistul a subliniat că toți pacienții diagnosticați cu afecțiuni cardiovasculare (precum hiper-tensiune arterială, cardiopatie ischemică sau anevrism aortic), suferinzi de 10 - 15 ani, au și un grad de afectare renală. În cazul lor se constată, pe măsură ce boala cardiacă se agravează, apariția insuficienței renale: creșterea nivelului de creatinină în sânge (produs de transformare metabolică a creatinei, substanță proteică din componența mușchilor, care se găsește în sânge și urină) și scăderea diurezei (volum al urinei secretată într-o anumită perioadă de timp, rinichii având rolul de a realiza diureza și de a menține cantitatea optimă de apă în organism și concentrația necesară de minerale). Nivelul de creatinină și diureză reflectă dacă rinichii funcționează corespunzător. "Se poate și reversul, ca insuficiența renală să ducă la apariția unei afecțiuni cardiace, iar bolile se agravează una pe cealaltă", a mai afirmat dr. Liliana Tuță. Consecință a evoluției medicinii Sindromul cardio-renal nu este o nouă afecțiune, ci se poate spune că este, în fapt, consecința evoluției cercetării și medicinii. "În urmă cu 10-20 de ani, pacienții cu insuficiență cardiacă gravă, precum cei cu insuficiență congestivă severă, cărora le era interzis și cel mai mic efort, mureau din cauza aritmiilor (tulburărilor în activitatea inimii, manifestate prin inegalitatea numărului, ritmului și intensității contracțiilor mușchiului cardiac). Cercetarea a evoluat, medicamentele pentru bolile de inimă sunt mult mai bune și nu se mai moare de aritmie sau în urma infarctului, iar pacienții apucă să dezvolte, ca o consecință, și insuficiență renală", a precizat medicul constănțean. De altfel, în cartea intitulată "Sindromul cardio-renal: mecanisme, riscuri și tratament", redactată de Adel Berbari și Giuseppe Mancia, se menționează: "Pacienții cu afecțiuni renale evidente au mai multe șanse să moară din cauze cardiovasculare decât să ajungă la stadiul final al bolii renale". Cei mai predispuși să dezvolte sindrom cardio-renal sunt bolnavii cu afecțiuni asociate. Mai exact, dacă pe lângă insuficiență renală sau cardiacă bolnavii mai suferă de diabet zaharat, obezitate, sunt fumători sau vârstnici. Sindromul cardio-renal grăbește moartea Instalarea sindromului cardio-renal "grăbește moartea", spune medicul constănțean, căci practica a dovedit că tratamentul și-a dovedit eficiența doar în 50% dintre cazuri. Mai mult, pentru 30% dintre pacienți se impune reinternarea în spital la fiecare 30 de zile. "Calitatea vieții scade și la fel și șansele de supraviețuire", ne-a spus dr. Liliana Tuță. Iar tratarea sindromului cardio-renal presupune tratarea afecțiunilor cardiace, dar și a celor renale. În cazul insuficienței renale, singura terapie este dializa peritoneală - posibilă doar dacă inima este destul de stabilă pentru a o permite.

Top articole din Sănătate

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.8687 secunde