Infecţiile cu Clostridium apar, deseori, la pacienţii cu imunitate scăzută

658
Infecţiile cu Clostridium apar, deseori, la pacienţii cu imunitate scăzută - fondinfectii1-1634305494.jpg

Articole de la același autor

La ora actuală, infecţiile intraspitaliceşti sau infecţiile nozocomiale reprezintă o problemă de sănătate publică, întâlnită în majoritatea unităţilor sanitare. În ultimii ani, însă, lumea medicală se confruntă cu o nouă provocare care are la bază un vinovat nu atât de bine explicat publicului, şi anume un germen al florei digestive care se găseşte în mod natural în intestinul uman, alături de alţi germeni care alcătuiesc microbiomul intestinal, la peste 3% dintre adulţi, numit Clostridium difficile (Cl. difficile).

Se pare că prin exacerbarea creşterii acestuia, urmare a perturbării echilibrului florei normale intestinale, prin consum de antibiotice, de exemplu, se produc leziuni ale mucoasei colonului. Potrivit dr. Marian Anghel, medic primar gastroenterologie - medicină internă, severitatea infecţiilor pe care le provoacă acest germen este dată de o nouă tulpină, rezistentă la fluorchinolone, o categorie de antibiotic foarte utilizată la noi în ţară.

Aceasta produce epidemii în spitalele din toată lumea, având virulenţa crescută şi recăderi frecvente, a precizat specialistul. Cu toate acestea, există câţiva factori de risc ai acestei infecţii care trebuie luaţi în calcul: utilizarea, pentru o perioadă îndelungată, a antibioticelor, mai ales cele cu spectru larg; asocierea antibioticelor cu antisecretoarele gastrice; vârsta - persoanele cu vârste peste 65 de ani fiind mai susceptibile de a contracta o astfel de infecţie. Acestora li se adaugă imunitatea pacientului, în special bolile neoplazice ori apendicectomia.

„Transmiterea se face prin intermediul sporilor, în două moduri: direct, de la persoană la persoană prin intermediul mâinilor contaminate şi, indirect, din mediul de îngrijire al bolnavului prin obiectele, suprafeţele sau instrumentarul contaminate. Infecţia se poate manifesta ca diaree post-antibiotică, cu o formă uşoară sau moderată, ori ca o colită pseudomembranoasă cu semne mai severe: dureri, febră, creşterea leucocitelor. Bineînţeles că lucrurile se pot complica până la şoc septic, ocluzie sau megacolon toxic. Pacienţii cu forme severe de boală reprezintă aproape 20% din procentajul tuturor celor infectaţi, iar dintre aceştia 50% mor”, a completat medicul.

În practică, diagnosticul este stabilit prin evidenţirea toxinelor sau a bacilului în scaun. Medicii nu recomandă testarea de control, microbul putând persista luni de zile în colon.

Tratamentul se poate face utilizând mai multe scheme, în funcţie de severitate sau de recăderi. Atunci când este foarte grav, se poate ajunge chiar la colectomie subtotală (adică se rezecă tot colonul). Cea mai bună soluţie, pentru a preîntâmpina acest tip de infecţii, este evitarea utilizării antibioticoterapiei nejustificat (mai ales cele cu spectru larg) şi respectarea strictă a regulilor de igienă.

De asemenea, trebuie să reţineţi că germenul este rezistent la dezinfectantele uzuale pe bază de alcool şi mai sensibil la cele ce conţin hipoclorit. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 1.3233 secunde