Fructele mâncate în exces duc la probleme de sănătate

În ziua de azi, multe persoane suferă de un sindrom de malabsorbție al fructozei, care se manifestă prin probleme digestive, balonare, diaree etc. Mai rar este vorba de o problemă severă și congenitală, cel mai frecvent intoleranța apare la un exces de fructoză în alimentație. Potrivit dr. Aura Cojocaru, corpul uman nu a fost proiectat să metabolizeze atât de multă fructoză. De fapt, zahărul din fructe este procesat exclusiv în ficat și dacă exagerați cu mâncatul fructelor riscați apariția depozitelor de grăsime pe abdomen și un nivel crescut de trigliceride în sânge.

Din ce provine fructoza? Din miere, fructe în exces și zahăr (un amestec de glucoză și fructoză). De asemenea, ca să nu suprasolicitați ficatul și să nu riscați să vă îngrășați, trebuie să reduceți consumul de miere și zahăr, iar fructele să le consumați proaspete, mestecate, pentru că doar în felul acesta fructoza se absoarbe treptat și în cantitate mai mică.

Cea mai mare cantitate de fructoză o găsiți în sucuri (fresh sau smoothie), dar și în fructe precum cireșe, struguri, mango, pepene. Așa că, dacă nu slăbiți și vă simțiți balonați, s-ar putea ca problema să fie fructele, mai ales că s-a deschis sezonul cireșelor, iar pepenii și strugurii urmează să apară, din plin, și ei.

Specialiștii susțin că intoleranța ereditară la fructoză este o afecțiune genetică, relativ rară, determinată de un deficit enzimatic înnăscut al aldolazei de tip B cu rol major în metabolismul fructozei. În absența enzimei, fructoza se acumulează în organism, generând fenomene de toxicitate la nivel gastrointestinal, hepatic și renal.

Lipsa tratamentului dietetic, singurul eficient în această situație, poate fi amenințător pentru viață. Cert este că malabsorbția fructozei generează dezechilibre, ceea ce duce la creșterea influxului de apă în lumenul intestinal și consecutiv la propulsia rapidă a conținutului intestinal la nivelul colonului, unde prezența fructozei libere neabsorbite favorizează fermentația și respectiv producția excesivă de gaze. Aceste efecte se pot concretiza sub forma simptomelor gastrointestinale funcționale de tipul accelerării tranzitului intestinal, flatulenței, durerii și balonării abdominale.