Deshidratarea, principala cauză de deces în infecția cu Rotavirus

Atunci când copilul are greață, diaree, vărsături și dă semne de deshidratare severă, este momentul ca părintele să apeleze, de urgență, la medicul de familie sau chiar la un specialist în infecțioase. 

Bolile gastrointestinale, care apar frecvent în sezonul cald, sunt de mai multe feluri, în funcție de factorul care le produce. Astăzi, însă, în centrul atenției este infecția cu Rotavirus, care îi afectează mai grav pe copiii până la 2 ani. Această infecție este cauza cea mai frecventă de diaree la sugari și la copilul mic. 

Statisticile arată că, în fiecare an, infecția cu Rotavirus provoacă aproximativ două milioane de deshidratări severe, ce necesită spitalizare și în jur de 500.000 de decese anual, la nivel mondial. Transmiterea bolii se face pe cale fecal-orală, prin mâini contaminate, de pe suprafețe și obiecte, și pe cale respiratorie. Rotavirusul este foarte rezistent în mediu și rezistă chiar și la soluțiile de dezinfectat, de aceea necesită măsuri speciale de dezinfecție. 

"Gastroenterita cu Rotavirus se mani-festă printr-o diaree ce poate ajunge până la forme severe. Afecțiunea este caracterizată prin: greață, vărsături, diaree apoasă și febră. Odată infectat, copilul trece printr-o perioadă de incubație ce durează de la câteva ore, la patru zile. Diareea durează între trei și opt zile, dar se poate prelungi la copiii cu imunitate scăzută", explică dr. Oana Barbu, medic pediatru. 

Potrivit specialistului, deshidratarea severă este frecventă în infecția cu Rotavirus și foarte des cauzează decese. Semnele deshidratării sunt: somnolența, uscăciunea gurii și a limbii, scăderea cantității de urină etc. Infecția cu Rotavirus se produce cel mai frecvent la sugari și la copiii sub doi ani și determină, de obicei, simptomele cele mai severe. 

"Infecțiile ulterioare cu alte tulpini sunt asimptomatice sau cel mult forme ușoare de boală. Infecția la nou-născut este, de cele mai multe ori, ușoară sau asimpto-matică. Cele mai severe forme tind să afecteze copiii între 6 luni și 2 ani și pe cei imunodeprimați. Imunitatea prin boală este pe toată viața pentru tulpina respectivă. Datorită imunității căpătate în copilărie, majoritatea adulților nu fac diaree cu Rotavirus", menționează specialistul. 

Măsuri care trebuie luate 

Diagnosticul infecției cu Rotavirus se face clinic și printr-un test din materiile fecale. Gastroenterita cu Rotavirus se tratează doar simptomatic cu antidiareice, antitermice și probiotice, și se impune rehidratarea. În funcție de gradul de seve-ritate, tratamentul implică rehidratarea orală, în formele ușoare și medii, și rehi-dratare intravenoasă la cei cu deshidratare severă. 

"Sugarii alimentați natural trebuie să continue alăptarea, iar celor alimentați cu formulă de lapte li se dă un preparat delactozat. Un regim alimentar adecvat va reduce timpul de vindecare. Regimul special de diaree (orez, brânză proaspătă, supă de zarzavat, carne fiartă, mere coapte, banane etc.) trebuie menținut încă 2-3 zile după normalizarea scaunelor", ne sfătuiește medicul pediatru. 

Pentru a împiedica răspândirea infecției și pentru a preveni îmbolnăvirile cu acest virus, toate persoanele trebuie să fie atente la igiena personală, mai ales la cea a mâinilor. Apa trebuie consumată doar din surse sigure, iar cei care deja au contactat boala trebuie să fie izolați pentru a stopa răspândirea bolii. Pe lângă toate acestea, medicii specialiști recomandă vaccinul antirotaviral oral și, potrivit acestora, vaccinul scade incidența, dar și severitatea infecției cu Rotavirus.